Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Taina

Eugen Serea – Taina

Eugen Serea
Taina

În tot ce mă-nconjoară, dar și-n lăuntrul meu,
Văd numai taine, Doamne, adânci, neînțelese:
Deși repus în cinstea de fiu de Dumnezeu
Tot n-am gustat, Iisuse, luminile-Ți alese…

Mă simt străin de lumea în care nu ai loc:
Pentru ea ,,taină”-nseamnă ,,secret” fără de sacru,
Ca o-mbiere-n noapte, în preajma unui foc,
Cu-o poftă bine friptă, căci diavolul e macru…

Dar în natură, totuși, îmi amintesc:
,, Sunt viu!”
Și inima îmi bate la unison cu toate:
Cobor din cerul minții, cu Dragoste de fiu,
Pe Cel-ce-este puntea dintre ,,amin” și ,,poate”…

Sub degete-mi foșnește Cuvânt făcut pământ,
Mă doare Duhu-n formă de clopot care plânge;
Golindu-mă de sine, întorc Potirul Sfânt
Spre ceruri, ca să-L umpli cu Trup dar și cu Sânge…

Ca Taină peste taine mi Te arăți, Iisus:
În firea-Ți omenească luat-ai a mea vină;
Ea Te-a ucis, dar una cu Tatăl, neapus,
Te-ai înălțat de-a dreapta, ca eu să fiu Lumină…

( vol.Vecernie)

Facebooktwitterby feather

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.