Evoluția presei în provocările pandemiei Covid-19
„Un om informat e un om puternic.” – John Davison Rockefelle
Pornind de la acest deziderat:
Succesul presei este arta comunicării. – Maria Filipoiu
La mai mult un an, de la izbucnirea pandemiei globale – COVOD-19 (12.12.2019 în Wuhan, China și 26.02.2020 în România), declanșată de o pneumonie nemaintâlnită – statele din întreaga lume s-au străduit să protejeze cetățenii atât de agentul patogen în sine, cât și de impactul provocărilor acestuia asupra societății, un rol important în acest sens având mass-media din toate departamentele.
„Informația este sufletul afacerilor publice.” – Daniel Defoe
Transmis pe cale aerogenă, virusul s-a răspândit pe întreaga planetă Pământ, iar la 11.03.2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că „focarul de coronavirus a devenit pandemie.”
De atunci, lupta cu virusul ucigaș a devenit un aprig război, soldat pe parcursul unui an cu peste 1.000.000 ( 20.000 în România) de victime la nivel global, eforturile de stopare a răspândirii pandemiei devenind tot mai anevoioase la nivel național.
Deși Guvernul a declarat transparență în comunicare, au fost semnalate incidente în care unii politicieni și reprezentanți ai instituțiilor publice au refuzat să ofere informații și să răspundă la întrebările dificile, solicitate de jurnaliști. Abordările autorităților în reglementarea activității mass-media pe parcursul pandemiei s-au confruntat cu vulnerabilități, prin sincope de informare mediatică la nivel național, asupra fondurilor alocate rezolvării crizei sanitare, economice și sociale, cu dezinformări prin culpabilizarea guvernării anterioare.
„Adevărata putere se află în mâinile celor care controlează mass-media.” – Licio Gelli
Ca o maladie nouă, pentru care nu se cunoaște o conduită terapeutică eficientă, și Sănătatea a trecut prin sincope de sistem, provocate de încercări fără succesul vindecării celor contaminați de coronavirus. În urma eșecurilor, cauzate de proasta gospodărire a resurselor și fondurilor, dar și a incompetenței profesionale și „bâlbelor” manageriale, în urma cărora s-au înregistrat multe pierderi de vieți ale pacienților din spitale – exemple dramatice fiind incendiile cunoscute în mai multe secții Covid la nivel național – puterile în stat au obstrucționat accesul la informații și documentare a ziariștilor, privând cetățeanul de dreptul la informare. Cei mai experimentați jurnaliști au obținut informații „pe surse” în această perioadă.
„Informația este oxigenul timpurilor moderne.
Se infiltrează prin ziduri cu sârmă ghimpată, adie peste granițe electrificate” – Ronald Reagan
Abordarea problemelor socio-economice, generate de pandemie, au dus la conflicte între puterile în stat și mass-media, atât în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților democratice ale cetățenilor, cât și dreptul la libera informare și exprimare a jurnaliștilor în rolul de transmitere a informațiilor.
„În mass-media de azi, lauda te coboară, iar critica te ridică.” – Aculin Levitzki
Comparând politicile guvernamentale în relația cu mass-media pe parcursul anului pandemic, analiștii politici au dezbătut în presă și audio-vizual impactul pe care îl au acestea asupra categoriilor vulnerabile din societate și rezultatele soluțiilor puse în aplicare, de a contracara fenomenul de răspândire a pandemiei, prezentând recomandări pentru elaborarea unor politici mai eficiente în perioada de criză.
Toate derapajele dintre putere și mass-media au același numitor comun – neconcordanța.
Comunicarea între putere și mass-media este ca o stradă cu două sensuri.
Când vehiculul unuia se deplasează într-un sens, al celeilalte circulă pe contrasens. (Maria Filipoiu)
Economia țării pe timp de pandemie fiind afectată la gel de grav ca celelalte domenii, misiunea de „observator” o are mass-media împreună cu societatea civilă funcțională, reprezentată de ONG-uri, juriști, grupuri de experți, activiști, sindicaliști, prin rolul în apărarea drepturilor și promovarea reformelor pentru responsabilizarea autorităților. Întrucât mulți dintre aceștia se confruntă cu provocări majore: suspendarea activității, închiderea oficiilor și finanțare limitată autoritățile trebuie să ofere societății civile sprijinul financiar necesar pentru a putea să-și continue activitatea și în condiții de pandemie.
Succesul în depășirea crizei epidemice din toate resorturile economiei este dialogul constructiv între autorități și societatea civilă, astfel încât ambele grupuri de factori interesați să poată face față provocărilor din criza actuală.
„Informația nu este cunoaștere.
Singura sursă a cunoașterii este experiența.” – Albert Einstein
O societate bine informată despre pandemie, în care sunt respectate libertățile mass-media, trebuie să se antreneze continuu, pentru a face față provocărilor din Politică, Sănătate, Economie, Cultură.
Prin rolul important de a informa cetățenii cu știri esențiale și în timp util despre dezastrele pandemiei și măsurile întreprinse de autorități pentru a opri răspândirea acesteia, mass-media trebuie să fie un partener de nădejde al guvernului în combaterea celor mai grave efecte provocate.
Pentru a contracara consecințele pandemiei, în urmă cu două luni s-a dat startul în „maratonul” vaccinării anti Covid-19, în scopul imunizării populației cu seruri care să atenueze virulența coronavirusului pe o perioadă cât mai îndelungată, în care eforturile sunt susținute de toți factorii decidenti, jurnaliștilor revenind misiunea de mediatizare a știrilor.
Deși durata eficacităii vaccinului este aproximată, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea a anunțat un număr de 890.068 persoane vaccinate în perioada 27.12.2020 – 27.02.2021, depășind numărul de infectări cu virusul pandemic la nivel național (779.161) în cel mai recent bilanț COVID-19, din 27 februarie 2021, transmis de Grupul de Comunicare Strategică (GCD) – potrivit Mediafax.ro
În eforturile cumulate ale autorităților și presei în lupta cu pandemia amenințătoare cu „valul III” și o transmitere mai mare în rândurile populației, resorturile mass-media sunt chemate să vegheze la derularea programelor și rezolvarea corectă crizei sanitare, prin aplicarea soluțiilor favorabile în toate patologiile din Sistemul Sanitar.
Abilitatea presei de a îndeplini acest rol eficient depinde în mare parte de reglementările adoptate de Guvern, precum și de acțiunile societății civile și ale comunității internaționale, în vederea sprijinirii schimbărilor necesare, preîntâmpinarea și combaterea abuzurilor din partea autorităților.
Lupta e grea, dar trebuie continuată de toți factorii decizionali, cu eroim, profesionalism și demnitate, până când se va sfârși războiul cu virusul pandemiei COVID-19.
Jurnalismul este știința care oferă pasionatului cele mai provocatoare ipostaze, în care comunicarea este arta investigației.
Maria Filipoiu
27.02.2021


