Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Gelu DRAGOȘ: TAINA SCRISULUI (193) – ÎNCĂ MAI CAUT TAINA SCRISULUI…

Gelu DRAGOȘ: TAINA SCRISULUI (193) – ÎNCĂ MAI CAUT TAINA SCRISULUI…

Scrisul pentru mine este o evadare într-o lume în care totul este pe dos. Mi-am cultivat acest obicei de a scrie zilnic pe blogul pe care-l administrez „Moara lui Gelu” (http://moaraluigelu.blogspot.com/) pentru a-mi crea propria-mi oază de liniște.  Și apoi mai scriu pentru că nu sunt leneș, pentru că doresc să informez publicul meu și locuitorii comunei Mireșu Mare, Țara Chioarului din Maramureș cu știri proaspete din administrație, cultură, educație, sport.

 

Primii pași în ale scrisului au fost cu mari emoții, desigur am început să scriu în clasa I-a sub îndrumarea învățătorului meu Ioan Bonte, dar cu adevărat am scris prin clasa a VII-a niște încercări poetice, chiar aveam un caiet în acest sens, pe care-l vedea dirigintele meu de atunci profesorul de limba franceză Ion Georgescu Nelian, astăzi un remarcabil poet și pictor care trăiește în Canada, lângă Baden. Poeziile erau exclusiv de dragoste, fiind îndrăgostit de o colegă de clasă până peste urechi. Un rol important l-a avut și fratele meu, care mi-a fost un model de-a lungul timpului, nimeni altul decât poetul Ioan Dragoș, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cel care a înființat Cenaclul sătesc „Petre Dulfu” la Satulung.

 

Desigur că adolescența mi-am petrecut-o în lumea cărților având grijă de cele patru vite pe care le pășteam după ce veneam de la școală, îmi aduc aminte că era în vogă „Cireșarii”de Constantin Chiriță, romanele lui Karl May printre care „Testamentul incașului” și „Urmașii lui Winnetou” dar nu lăsam din mână nici romanele polițiste ale Rodicăi Ojog Brașoveanu. Minunate erau și versurile poețiilor Mihai Eminescu, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, schițele lui Ioan Luca Caragiale sau amintirile lui Ion Creangă. Îmi amintesc și acum cu plăcere că la bufetul satului era un colț unde se vindeau cărți și vă rog să mă credeți că nu erau scumpe, ba dimpotrivă, reușeam să-mi cumpăr săptămânal câte o carte.

 

Scrisorile mele din armată le-a pus mama cu grijă în cutia cu documente și chiar mă bate gândul să le public deoarece reprezintă o frescă a vieții pe care am trăit-o în regimul ceaușist (cu bune și rele), adică perioada anilor 1985-1987.

 

Prima mea carte tipărită a fost „Revistele școlare”, editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în anul 2008, în fapt lucrarea mea de licență sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Iuga, la insistențele scriitorului dr. Nicoară Mihali. Fiind dascăl, am pus umărul la apariția revistei școlii Mireșu mare numită „Raze” dar și la revista clasei „Dintre sute de catarge”, revistă pe care o realizez la terminarea unui ciclu cu elevii mei. Să scriu la ziar, să mă implic în viața culturală a Maramureșului, cum au făcut-o mai mulți și aș fi nedrept să nu-i amintesc mai ales că unii au plecat dintre noi. Primul a fost regretatul poet Ion Burnar, apoi regretatul prozator Valeriu Sabău, jurnalistul și scriitorul Gheorghe Peter, regretatul poet și etnolog Ioan Bogdan (alias Dumitru Iuga) dar și poetul Vasile Morar, poetul Nicolae Scheianu sau dr. Teodor Ardelean.

 

La interval de patru ani, după ce am condus departamentul de cultură al cotidianului tipărit „Informația zilei” (azi este doar electronic) eseista Virginia Paraschiv și editorul Mihai Ganea mi-au propus să tipăresc ce am scris de-a lungul vremii sub titlul „Instantanee maramureșene”, editura „Transilvania” Tecuci, carte lansată la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, între prieteni dar totuși cu fast și eleganță.

 

Când „microbul” scrisului intră în tine nu te mai poți opri și a urmat o carte de specialitate scrisă împreună cu soția mea Ana care este profesor pentru învățământ primar în satul natal Lucăcești, carte pe teme ecologice numită „Valențe pedagogice în activități ecologice”, editura „Amanda Edit” București și tot în acel an am tipărit la prietenul Ștefan Doru Dăncuș cartea de comentarii politice, în fapt editorialele mele din „Informația zilei”, „Opinii”, editura „Singur” Târgoviște.

 

Au urmat trei volume de poezii sub genericul „Anotimpul iubirii” apărute la poetul prieten Baki Imeri, unde am fost coautor alături de poetele Genţiana Muhaxhiri, Miradije Ramiqi şi Laura Rushani (2015, 2020, 2021), o experienţă inedită şi o introducere a mea în marea literatură albaneză.

 

Poate cel mai emoţionant moment al carierei mele de scriitor a fost vara anului 2019 când în Centrul multifuncţional Lucăceşti am lansat cartea „File de istorie a satului Lucăceşti”, editura „Gutinul” Baia Mare, în fapt Monografia satului natal. A urmat cartea de critică „Moara lui Gelu”, editura „eCcreator” Baia Mare, 2021, unde printre alţii sunt luaţi în vizor următorii: Constanţa Abălaşei Donosă, Valeria Bilţ, Elena Borcuti, Vasile Bele, Sergiu Botezatu, Alexandra Cheroiu, Ionescu Cioată,  Nelu Danci, Grigoraş Ciocan, Ovidiu Cristian Dinică, Gabriel Dinu, Mihai Epli, Raul Alexandru Mitruţi, Daniel Luca, Garofiţa Jianu, Adrian George Itoafă, Dumitru Fânăţeanu, Mariana Moga, Romulus Moldovan, Vasile Morar, Cristian Gabriel Moraru, Costel Neacşu, Doina Pană Chira, George Petrovai, Luminiţa Postolache, Camelia Florescu, Toma Gross Rocneanu, Cristina Serghiescu, Ovidiu Vasile, Robert Mihail Zaharia ş.a.

 

Cea mai recentă realizare este volumul de poezii „Singurătatea poetului”, editura „Grinta”, Cluj Napoca, volum tipărit în 400 de exemplare şi lansat la Mireşu Mare în prezenţa unui public cunoscător, elevat, distins.

 

Proiecte de viitor? Ar fi multe, numai că factorul financiar îşi spune cuvântul. Dovadă că am tras obloanele la activitatea Cenaclului literar din Satulung. Când ai între 40-50 invitaţi de seamă şi tot tu trebuie să aduci bani pentru momentul de socializare iar autorităţile locale se fac că plouă, parcă nu-ţi vine să continui.

 

Şi totuşi, scrisul pentru mine este o terapie cu gândul că el, scrisul, poate deveni o altfel de aducere-aminte pentru atunci când nu voi mai fi, poate fi un document al trecerii mele pe acest pământ, al neuitării, fiindcă, nu-i aşa, „verba volant, scripta manent”.

 

***

Despre omul, dascălul, poetul Gelu Dragoș au scris de-a lungul timpului: Florica Bud, Nicolae Iuga, Gheorghe Pârja, Virginia Paraschiv, Valeriu Sabău, Ion Burnar, Ion Bogdan, Dragomir Ignat, Nicoară Mihali, Ioan Romeo Roșiianu, Ștefan Popa, Vasile Bele, Aurelia Rînjea, Marian Ilea, Zenovia Zamfir, Nicolae Goja, Mioara Baciu, Nicolae Bălțescu, Eugenia Gavrilescu, Vasile Dragomir, Mihaela Johnny Deak, Gabriel Cojocaru, Carmena Felicia Băințan, Nicolae Scheianu, Dumitru Fânățeanu, Delia Muntean, Grigore Ciascai, Angela Monica Jucan, Augustin Cozmuța, Monica Cândea, Baki Ymeri, Mariana Moga, Radu Botiș, Anca Goja, Dumitru Rusu, Valentin Lupea, ș.a.

–––––––

Gelu DRAGOȘ

Mireșu Mare, Maramureș

15 aprilie 2023

Facebooktwitterby feather