Cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la nașterea istoricului și profesorului Alexandru Ștefulescu, în organizarea Muzeului Național al Literaturii Române București, a Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, a Asociației Excelsior pentru Educație și Excelență în parteneriat cu Fundația Colegiului Național de Apărare, la sediul Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a avut loc un eveniment inedit care a constat în lansarea unei noi ediții a renumitei lucrări a lui Alexandru Ștefulescu intitulată ”Gorjul istoric și pitoresc”.
Este vorba de ediția a II-a a acestei lucrări, într-o formă revăzută de specialiștii Muzeului Național al Literaturii Române București, realizată în condiții grafice deosebite. De menționat faptul că prima ediție a acestei lucrări apărut în anul 1904 la Tipografia N.D. Miloșescu din Târgu Jiu.
Acest eveniment a adunat în curtea Muzeului Național ”Constantin Brâncuși”, un mare număr de oameni de cultură ai Gorjului, istorici, cercetători, locuitori ai municipiului care au adulmecat, pentru câteva ore, parfumul tradițiilor și crâmpeie din istoria Gorjului și a orașului de la început de secol XX.
De subliniat faptul că reeditarea acestei lucrări a fost susținută financiar de către Asociația Excelsior pentru Educație și Excelență, care s-a ocupat anterior și de reeditarea ”Istoriei Târgu-Jiului” a aceluiași autor (2020), cu mențiunea că cele două cărți și altele ce vor urma, apar în colecția ”Cărți fundamentale ale Gorjului”.
Lucrarea beneficiază de un ”Cuvânt-Înainte” al lui Ioan Cristescu – director al Muzeului Național al Literaturii Române, în editura căruia a și apărut această ediție, în care menționează faptul că prin reeditarea unor astfel de cărți se urmărește nu doar oferirea către cititori a unor fapte de istorie ”…dar și să readucem interesul pentru istoria acestor locuri și a oamenilor, să impulsionăm realizarea de noi studii și, de ce nu, să provocăm o apropiere de trecut prin interpretări sociologice și antropologice, nu doar istorice”. Iar în continuare, despre lucrarea la care ne referim, Ioan Cristescu scrie: ”Materialul pe care Alexandru Ștefulescu îl pune la dispoziția cititorilor de acum nu este o simplă înșiruire de date, ci un veritabil tezaur din care putem extrage informații prețioase, de la denumirea Gorjului la așezări dispărute, la sate și comune care și-au schimbat numele, la informații documentate din vechi hrisoave sau la acte de proprietate”, iar lucrarea oferă informații prețioase despre ”justiție, administrație, starea țiganilor, locul bisericii și al cultelor, descrierea celebrelor CULE…”, precum și despre o serie de ”fenomene sociale dispărute, precum jurământul, martorii, daniile, împăcăciunile și multe altele”. Totodată în cuprinsul lucrării întâlnim ”capitole despre localități importante, cu toposul lor și fragmente din istoria locală” la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Specialiștii Editurii Muzeului Național al Literaturii Române care s-au ocupat de redactarea acestei ediții a lucrării, respectiv Eugenia Țarălungă și Anița Vulcan-Grigoriu, au încercat ca prin munca lor să ”Faciliteze accesul cititorului de azi la textul monografic, actualizând cuvintele, ortografia și formele care îngreunează lectura”.
În cadrul evenimentului au vorbit Denisa Șuță – director al Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu, Ioan Cristescu – director al Muzeului Național al Literaturii Române din București, Alin Popescu – președinte executiv al Asociației Excelsior pentru Educație și Excelență și Valentin Pătrașcu de la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, care în expunerilor domniilor lor au subliniat și scos în evidență imensa muncă de cercetare a marelui istoric și importanța lucrărilor sale pentru istoria Gorjului.
În expunerea sa Ioan Cristescu – directorul Muzeului Național al Literaturii Române menționa: ”Alexandru Ștefulescu a făcut o muncă de cercetare fundamentală și pentru Istoria României. Nu este un simplu istoric, statistician, este un antropolog, un istoric al mentalităților din vremea respectivă, care deschide pentru cei de azi o cale de cercetare. Volumul acesta îmi doresc să fie un punct de pornire spre viitorii cercetători, spre o reconstruire a istoriei umanității din aceste zone”.
De asemenea Valentin Pătrașcu a vorbit despre zestrea istorică și documentară care provine de la Al. Ștefulescu și pe care o păstrează Muzeul județean Gorj, care poartă numele marelui profesor și istoric.
În cadrul evenimentului a fost vernisată și o expoziție de fotografie veche din colecția iubitorului de istorie Ion Țîrlea, cu imagini din Gorjul descris de Alexandru Ștefulescu.
În final prezentăm, sintetic, câteva informații biografice despre Alexandru Ștefulescu.
Alexandru Ştefulescu s-a născut în familia preotului Constantin Ştefulescu din Târgu-Jiu la 24 martie 1856. A urmat cursurile școlii primare din orașul natal, după care merge la Râmnicu Vâlcea, iar mai apoi la București unde, în anul 1877 obține diploma de absolvire a Seminarului Teologic Central. După absolvire lucrează câteva luni ca pedagog la Seminarul Nifon din București și câteva luni la Liceul din Bârlad.
Alege să se dedice muncii de luminare a minților tinerei generații, astfel că în septembrie 1877 primește din partea Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor un post de institutor suplinitor la Școala Primară de Băieți din Câmpina unde va funcționa un an, după care la 4 ianuarie 1879, Alexandru Ștefulescu pășește pragul Școlii Primare de Băieți din Târgu-Jiu ca institutor.
La 1 decembrie 1883 se căsătorește cu Ana Gheorghiu, fiica negustorului Petrache Gheorghiu, iar la 12 septembrie 1884 se naște unicul lor copil, Maria.
În anul 1888, Alexandru Ștefulescu a fost numit director suplinitor al Școlii Primare de Băieți din Târgu Jiu, fiind asistat la clasă chiar de ministrul Instrucțiunii Publice din acea perioadă, Titu Maiorescu.
În anul 1890, Alexandru Ștefulescu a devenit director titular al școlii la care lucra, funcție pe care o va deține până la moartea sa în anul 1910, cu excepția perioadei dintre anii 1900-1904 când a fost revizor școlar. În calitatea sa de revizor școlar, Alexandru Ștefulescu a contribuit la construirea a 37 de localuri de școală în județul Gorj. Totodată a fost unul din inițiatorul mișcării culturale gorjene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Pasionat de istoria orașului natal și a Gorjului, se dedică unor ample cercetări istoriografice, preocupare care avea să primească aprecieri de la prietenul său Nicolae Iorga precum și de la alte personalități ale învățământului românesc din acea perioadă.
Totodată, Alexandru Ștefulescu a depus multă stăruință în adunarea a diverse materiale istoriografice de pe cuprinsul Gorjului pe care l-a parcurs în lung și în lat împreună cu inginerul Aurel Diaconovici, șeful Serviciului Tehnic al Județului Gorj, reușind cu sprijinul acestuia și al altor colaboratori să înființeze Muzeul Gorjului, al cărui membru fondator a fost (16 iulie 1984) în calitate de director, alături de Iiuliu Moisil – secretar, Aurel Diaconovici – casier și Witold Rolla Piekarski – custode, muzeu care astăzi îi poartă numele.
Alexandru Ștefulescu a cercetat trecutul Gorjului, a învățat nenumărate limbi străine și a scris numeroase articole, a publicat documente și traduceri în publicațiile locale ”Șezătoarea săteanului”, ”Amicul tinerimii”, ”Jiul”, ”Buletinul Gorjului”, ”Amicul poporului”, dând județului în care s-a născut monografii istorice de referință, precum: „Gorjul istoric și pitoresc”, „Mânăstirea Tismana”, „Polovragi, „Istoria Târgu-Jiului”, „Documente romano-salve referitoare la județul Gorj” ș.a, primele premiate de Academia Română (1905).
După o activitate neobosită, Alexandru Ștefulescu, s-a stins din viață la 26 octombrie 1910, în Târgu Jiu, fiind înmormântat în cimitirul orașului.
Astăzi școala din Târgu Jiu unde a lucrat Alexandru Ștefulescu în calitate de institutor și apoi ca director în perioada 1879-1910, îi poartă numele.
Istoricul contemporan, Gheorghe Nichifor, face un portret detaliat al lui Alexandru Ștefulescu, pe care îl redăm și noi în finalul acestui material: ”Fiu de preot, cu studii incomplete de teologie şi filologie, Alexandru Ştefulescu este indiscutabil un autodidact. Bun cunoscător de limbi străine, clasice și moderne, dascăl de vocație, puternic angajat în mișcarea de regenerare culturală, el își leagă numele de tot ce înseamnă inițiativă spirituală pe aceste meleaguri: presă militantă, modernizarea învățământului, crearea de societăți culturale, asociații, biblioteci, așezăminte, bănci populare, înființarea Muzeului Gorjului etc. Alexandru Ştefulescu este un prolific publicist, traducător din rusă, franceză, engleză, poloneză, sanscrită, slavă etc. Este preocupat de fotografia-document, arheologie, numismatică, genealogie, paleografie, dar mai presus de toate a rămas prin lucrările de istorie editate” (”Alexandru Ștefulescu – istoricul”, Litua, 2004).
Victor Troacă
Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..