ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCII – TRADIȚII, DATINI, ȘI SUPERSTIȚII
„Prin acest semn vei învinge”
Astăzi, de Înălțarea Sfintei Cruci, calendarele populare marchează hotarul între vară și iarnă. Ziua Crucii mai este numită și Ziua Șarpelui.
Calendarul popular scrie că în această zi, toate insectele, reptilele, florile și buruienile se ascund în pământ, la adăpost de vremea rea.
Moșii de Ziua Crucii
Din cele mai vechi timpuri, atât la marile praguri din viața omului, cât și la pragurile dintre anotimpuri, sunt invocate spiritele moșilor. Astfel, trecerea prin Ziua Crucii este pusă sub semnul protecției și înțelepciunii strămoșești. Acest cult al strămoșilor a ajuns până în zilele noastre, fiind foarte bine reprezentat prin cele aproape douăzeci de zile închinate lor, printre care și Moșii de Ziua Crucii, când se împart fructe proaspete pentru strămoșii răposați.
De Ziua Crucii, în toate zonele țării se crede că cerurile se deschid și sufletele morților vin acasă pentru a primi ofrande ceremoniale bogate în alimente, din care nu trebuie să lipsească fructele.
Astfel, după slujba de la biserică, se împart vase cu mâncare, o cană cu vin, colăcel și lumânare.
Superstiții – Ziua Șarpelui
Ziua Crucii este numită și Ziua Șarpelui, simbol al ispitirii Evei cu mărul din pomul cunoașterii, interzis de Dumnezeu în Paradis. Acest soi de măr se presupune a fi „mărul domnesc”, din care au Eva și Adam au mâncat, săvârșind primul păcat în fața lui Dumnezeu. Pentru a ispăși pedeapsa, strămoșii Adam și Eva au fost izgoniți din Rai.
Tradiția postului
În ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se ține post. În vremuri îndepărtate se ținea post de la „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” (29 august), timp de două săptămâni.
Bătrânii spun că cei care au postit „de la cruce până la cruce”, adică de la Sântionul de Toamnă până la Ziua Crucii, au dezlegare la dulce doar după ce văd astă seară primele stele strălucind pe cer. Acest post nu apare în calendarul ortodox, dar se spune că e singurul care îți poate aduce iertarea, dacă ai făcut păcate grele.
O altă restricție pe care oamenii o au în vedere este interdicția de a consuma
În timpul postului Sfintei Cruci nu e bine să se consume alimente ale pomilor fructiferi dau legume, a căror frunză e în semn de cruce: nuci, prune, varză… Sunt oameni care țin post negru, nu mănâncă toată ziua.
Legenda busuiocului
Busuiocul este considerat plantă sfântă, fiind găsit în locul unde a fost îngropat capul Sf. Ioan Botezătorul. De aceea se pune busuioc în agheasmă și se leagă la Sf. Cruce a Bobotezei, cu care se sfințește agheazma, locuințele și oamenii în ritualul religios.
Busuiocul se duce la Biserică, de Ziua Crucii, se sfințește și se pune în apa care se dă vitelor și păsărilor să o bea.
Pentru proprietățile miraculoase se pune în apa de la botezul copiilor și se pastrează la icoana din casă.
Previziunile vremii și obiceiuri de Ziua Crucii
Ca în orice prag de anotimp, de Ziua Crucii se fac previziuni meteorologice: plecarea cocorilor înainte de această zi vestește brumă înainte de vreme iar tunetele sunt semn de toamna lungă.
Ziua Crucii este și sărbătoare agrară – reprezintă momentul în care începe culesul strugurilor, sărbătoarea numindu-se în unele zone „Cristovul Viilor”. În această zi, oamenii fac rugăciuni la vița de vie și la pivnița unde urmează să depoziteze vinul iar strugurii de pe ultimul butuc din vie sunt lăsați ofrandă păsărilor cerului.
Semnificația Sfintei Cruci
Semnul Crucii s-a arătat pe cer Împăratului Constantin, semn al victorilei prin credință:
„Prin acest semn vei învinge”
În vechime, crucea era reprezentarea Centrului din care pleacă cele patru direcții, punctul de convergență dintre sus-jos, dreapta-stânga, imagine a omului cu brațele desfăcute, a soarelui, a cosmosului, a copacului lumii, scară spirituală spre cer.
Crucile drumurilor – răscrucile – erau asociate cu întâlnirea drumurilor celor vii cu ale morților, locuri incerte și periculoase, bântuite de spirite malefice.
Crucea este simbol primar, prezent în toate civilizațiile, care apare sub diverse forme, fiecare purtând un mesaj simbolic. În heraldică întâlnim crucea Ierusalimului, crucea celtică, crucea cu crini, crucea din Cusco, crucea trilobată sau sagitată, dar cea mai des întâlnită este Crucea Sfântului Andrei.
Ca simbol al creștinismului crucea devine cea mai puternică armă a omului, prezentă în rugăciunea de închinare a ușii de la casă, în momentul când pleci din ea pentru o perioadă de timp:
Cruce în casă,
Cruce în masă,
Cruce în patru colțuri de casă.
*
Alt ritual se spune în rugăciunea de închinare a pernei:
Lângă așternutul meu
Șede Domnul-Dumnezeu
cu trei îngeri lângă Sine:
Unul mă adoarme bine,
Unul din somn mă trezește,
Altul veșnic mă păzește.
Amin!
Maria Filipoiu


