Revista “Sămănătorul”, trimestrial literar-istoric și de parimoniu cultural, Tismana-Gorj,  director din 2007 prof. Nicolae N. Tomoniu, care apare online și tipărit la mijlocul fiecărui trimestru, este o continuare a publicației electronice concepute în iunie 2011, de același, editor și manager, sprijinit moral de Liga  Scriitorilor Români și Editura online Semănătorul, noile site-uri fiind sprijinite acum material de autorii care își publică lucrările lor, de asociații și fundații, de sponsori și donatori, iubitori de cultură.

Revista tipărită, ne spune directorul ei, este sprijinită de Consiliul Local al orașului Tismana.

Conceptual și artistic-tehnic, proiectul “Sămănătorul”, lansat de prof. N.N.Tomoniu, înlocuiește vechiul  Buletin informativ Semănătorul care apărea din anul 2009 – o inițiativă, cu cheltuială proprie – pentru că doar cu Buletinul lunar nu se putea promova autorii și activitatea acestora. La trei ani de la înființarea Editurii online Semnătorul a apărut revista, o reluare a ceea ce a fost Sămănătorul, revista literară săptămânală, primii ei directori și fondatori fiind în 1901  A. Vlahuță și G. Coșbuc, după cum consemnează și volumul “Istoria jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică”, de Marian Petcu. Polirom, 2012, p 219, fără  a face referiri la actualul Sămănătorul și sufletul lui care este jurnalistul și editorialistul N N. Tomoniu.

Despre Ion Mocioi am reținut în  Enciclopedia citată doar două citări, “mult” față de atâți lucrători în presă cu totul omiși.

Despre Ion Mocioi, professor universitar, doctor în științe, fost senator de Gorj, specialist în scrierile vechi, scriitor, brâncușoloc, cum îl prezintă “Sămânătorul” din noiebmrie 2015 la împlinirea vârstei de 75 de ani, redacția, Editura, membrii, colaboratorii și cititorii, urându-i “La mulți ani!”, p.11, îi prezintă activitatea, succesele, cu  unele titluri care îl onorează: Scriitor medaliat de Asociația Semănătorul Tismana,  titlul de  Cetățean al Europei, Brevetul pentru Medalia Semănătorul Tismana .

“Stimate Domnule Oprea,

Chiar vă rog să scrieți despre Dl Mocioi, românul care a descifrat pentru prima dată scrierea de pe Discul de la Phaitos, după ce mulți specialiști din lume au încercat. Puteți să răsfoiți colecția revistei de la arhiva

http://www.samanatorul.ro/revista/arhiva.htm

Vedeti nr. 4 de anul trecut, recunoasteti pe copertă imaginea Discului de la Phaitos pe stânca Stârminei Mânăstirii Tismana, de unde iese râul Gurnia, nume pelasgic identic cu orașul Gurnia din Creta unde s-a găsit discul.

Pentru această imensă descoperire dar și pentru altele dl Mocioi a primit diploma cu brevet și medalia Sămănătorul, pe care o vedeți în revista tipărită pe care v-am trimis-o.

Intreaga descifrare a discului din Creta se întinde pe mai multe numere de anul trecut ale revistei noastre. O dovadă în plus că unele toponime și hidronime ale Tismanei  folosesc vechea limbă pelasgă în silabarul A, la fel ca la Cucuteni, Tărtăria sau la Coloanele lui Hercule de la Danubius după ce Danubius s-a unit cu Istrul”, mă încuraja domnul N.N. Tomoniu (3 decembrie 2015)să scriu despre professor, ceea ce eu n-am făcut pe deplin..

La cei 75 de ani ai săi, la lansarea cărții Ion Mocioi, 75, de Ion Călinoiu și .Ion  Cepoi, referitor la Istoria Presei,  sunt enumerate studiile sale, opera ca journalist: Calendarul presei gorjene,,în “Litua, Studii și Cercetări”,  Târgu-Jiu, I, 1978, pp. 269-277; Jean Bărbulescu (1890-1957), în „Litua, Studii și Cercetări”, Târgu-Jiu, IV, 1988, pp. 425-430; Reviste și ziare ale Gorjului/ Addenda, în Cărăbiș Vasile, Publicații periodice din Gorj. Documentar, C.C.E.S., Târgu-Jiu, 1978, pp. 189-210; Cuvânt înainte (Publicații periodice din Gorj), în Cărăbiș Vasile, Publicații periodice din Gorj. Documentar, C.C. E.S., Târgu-Jiu, 1979, pp. 5-13; Nicu D. Miloșescu (1856-1924), în “Litua, Studii și Cercetări”, Târgu-Jiu, IV, 1988, pp. 420-424; Radiodifuziunea română a împlinit 50 de ani, în “Coloana”, Târgu-Jiu, 1975 , mai;  Argument, în „Gorjul literar”, Târgu-Jiu-Craiova, an XV, nr. 9 septembrie  1983, p. 1.

Ca activiate în presă sunt citate munca de redactor la „Gazeta Gorjului” din Târgu-Jiu, 1973-1975, încadrat ca reporter special; Redactor-fondator al ,revistei științifice anuale „Litua” a Complexului muzeal  ”Alexandru  Ștefulescu” din Târgu-Jiu,1976-1989; redactor și director la revista „Gorjul literar”, serie nouă, 1983; redactor și director al revistei „Opinia”  din Târgul-Jiu, 1991-1993; redactor șef al revistei „Cugetarea” din București, 1991-1992; redactor-șef al revistei „Scientia” a Universității „Jiul de Sus” din Târgul-Jiu, 2002-2006; redactor-fondator al publicației „Săptămâna gorjană”, 2003-2004, și al revistelor „Arc”, „Bogdănel”  (pentru copii) și „Arcade„ (pentru liceeni) și” Gorj Magazin”  din Tîrgu-Jiu; colaborator la „Ramuri”, „Tribuna”, „Ateneu”, „Cronica”, „Revista de filozofie”, „Confesiuni”, „Brâncuși”, „Sămănătorul” ș.a.

Este membru al Uniunii Ziariștilor din România și al Uniunii Internaționale a jurnaliștilor.

Despre Ion Mocioi, spuneam, doar în două cazuri îi citează activiatea Encilopedia jurnalistică a celor peste 100 de oameni care au lucrat la ea:

-1997, septembrie 15, Târgu-Jiu, apare săptămânalul Gorj magazin, revista de cultură, informare și publicitate, editată de editura Spicon. Colectiv de redacție: Ion Mocioi, Ion Popescu, Zenovie Cârlugea, Daniel Mocioi, Dragoș Marinescu și Victor Barbu. Își încetează apariția  după trei numere. GBGJ, p. 973;

-2002, octombrie, Târgul-Jiu, apare Sărutul, revistă lunară de cultură și informație, editată cu concursul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și Fundația Brîncuși. Director Ion Mocioi, redactor-șef Victor Crăciun. Își încetează apariția în 2004, p.1015

Atât reține din activitatea lui Ion Mocioi, Gabriela  Bărăscu de la Biblioteca județeană   Gorj, contributoare la  studiul enciclopedic despre „Istoria Jurnalismului  din România în date”, 2012, p. 7 și 1316.

Viața lui se confundă cu aceea a instituțiilor culturale gorjene pe care, în perioada 1975-1989, le-a condus, în caltatea de vicepreședinte și apoi președinte al Comitetului de Cultură Gorj, scrie Alexandru Doru Șerban, într-un medalion dedicat de el și revista „Sămănătorul„ nr. 4 lui Ion Mocioi la cei 75 de ani împliniți, p.12. Tot aici ni se spune că în perioada 1992-1996 profesorul a fost rectorul Academiei de învățământ superior „Omega” a Fundației pentru Tineret București, iar actualmente este conferențiar universitar dr. la Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu, în anii 1995-1996 a fost directorul general al Complexului Cultural Național „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu.

Un maestru al transdisciplinarității în Gorj, îl numește Gorjeanul din 24 septembrie 2015, sub semnătura conf. univ. dr. Ion Popescu Brădiceanu, membru titular al Societății Române de Filozofie, care se referă și la alte multe merite cultural-științifice ale colegului său, dar amintește de gustul amar pe care îl încercăm mulți dintre truditorii cuvintelor, Ion Mocioi n-a fost încă accesat de către Filiala Craiova să devină membru USR, mângâiat de mărturisirea confidentului că și domnia-sa, care și-a depus dosarul acolo, nu i s-a comunicat niciun rezultat, cum se întîmplă, în general, la Societatea Scriitorilor Români condusă de N.Manolescu…

Referindu-se la peisajul editorial gorjean, la lucrările personale de cercetare și documentare, care sunt o contribuție esențială la temelia patrimoniului cultural al județului, monografistul A. Șerban le enumeră pe cele mai cunoscute: „Brâncuși –Ansamblul sculptural de laTârgu-Jiu”, 1971; „Mărturii despre Brăncuși”, 1975; „Estetica operei  lui C. Brâncuși”,1987; „C. Brâncuși-viața”, 2003; „Ecaterina Teodoroiu,” ediția 1981 și ediția 1984;” Iosif Keber”, edițiile 1980, 1995 și 2003; „Elvira Godeanu-regina teatrului românesc”, 2002; „Poetul I. Mara”, 2004; „Alexandru Ștefulescu”, 2010; „N. Burlănescu-Alin”, 2010 ș.a.

Este dificil de cuprins și evidențiat opera vastă a profesorului, noi mai amintim doar căteva: Discul de la Phaitos, Spicon, 2001; Mărturii arheologice în Gorj, 1987, de Gh. Calatoiu, I. Mocioiu, V. Marinoiu; Catrene populare, 2010; Artă și artiști, 2011; Emil Prager, 2011…

Comentând lucrarea „ Brâncuși-viața”, de Ion Mocioi, cu ocazia aniversării autorului și a lansării volumului omagial „Mocioi, 75”, col (r) Dumitru Dănău subliniază în revista „Sămănătorul” nr 4, p. 24, că în această carte aniversatul dă viață „ unei întregi galerii de iluștri prieteni ai acestui original Ahasverus – părinți, artiști, pictori, sculptori, istorici de artă, poeți, comentatori-români și străini”.

În 12 capitole și 138 de secvențe, autorul  „realizează într-un crescendo mereu captivant”,  o veritabilă Enciclopedie Brâncuși, care sunt indexul (140), bibliografia selectivă (1234 de surse), documentele  de arhivă (35), Iconografia, 155 de fotografii, care completează armonios „bogatul univers informațional privindu-l pe Brâncuși – Omul și Opera sa”.

Deosebit, medalionul semnat de Alexandru Doru Șerban face referiri  la prima editură particulară din Gorj înființată de Ion Mocioi, reamintește că la Editura Spicon au debutat editorial condeieri valorași, printre care Spiridon Popescu,I. Cănăvoiu,Victor Barbu, Titu Pânișoară, însuși Al Doru Șerban, cărora editorul „le-a asigurat cu profesionalism și dezinteresat” opera. Mai ales că aceste cărți au fost tipărite la un preț convenabil la tipografa înființată de profesor. Ba, aflăm, pentru valorificarea lor, a deschis și o librărie, unde vindea scriitorul gorjean  Victor Barbu, rămas fără serviciu.

Senator de Gorj în anii 1992-1996, deputat de Gorj din anul 2000, Ion Mocioi este considerat o personalitate complexă. Probă este și revista Sămănătorul, numărul aniversar, unde profesorul semnează documentarul „Agricultori și păstori imigranți în Oltenia subcarpatică”, p.34-35, probând, printre altele, că satul Ungureni din comuna Tismana, atestat din 1424, dar și Ungurelu de lângă Tg. Cărbunești, atestat din 1502, au fost colonizate, succesiv, din cele mai vechi timpuri până în 1831,  cu români veniți din Transilvania, probând unitatea noastră de neam, ca Țară.

Om de cultură, prin pregătire școlară, jurnalist prin muncă și pasiune, revista Sămănătorul nr. 4  pune la dispoziția cititorilor prezentarea  volumelor „Însemnări” de Dumitru Tătăroiu, ediție îngrijită de Florian Văideianu, cu postfața scrisă de Ion Mocioi, dr. în flologie, lucrare semnată de N.N. Tomoniu, p. 2; cartea „Durerea aurului” a aceluiași Florian Văideianu, recenzată de Cezarina Adamescu, poetă, prozatoare, eseistă, dramaturg, critic literar, p.19-22, care, referindu-se la satul românesc, redă ce simțim mulți dintre noi, care provenim de acolo: „Astăzi prof. dr. Ion Mocioi își amintește cu nostalgie acele timpuri. „Mă simt ca un om fără țară, satul meu, Găleșoaia, nu mai este, l-a strămutat mina, sunt un desțărat. Numai de cimitir și biserică nu s-au atins”

Evocări ale autorului Florian Văideianu care te cuceresc, spune Cezarina Adamescu, care amintesc, într-adevăr, de atmosfera satului Siliștea-Gumești-Teleorman, de Moromeții lui Marin Preda.

Parcă asociindu-se spuselor mele din comentariul „Istoria jurnalismului din România în date Enciclopedie cronologică”, de Marian Petcu, 2012, „Un volum masiv, scheletic realizat și pe jumătate complet”, publicat în revistele „Lohanul”-Huși nr. 25, martie 2013 și „Pro-Saeculum” nr. 3-4, aprilie- iunie,2013, Focșani, dar și în volumul „Oameni și opera. Eseuri”, de Ion N. Oprea,389p.,  Editura Pim Iași, 2013, pp. 299-314,  Cezarina  Adamescu, în recenzia amintită, folosindu-se de propriu drept la mărturisire, își încheie lucrarea cu o altă constatare din lumea presei noastre: „Un punct luminos din acest volum este dedicat profesorului Nicolae N. Tomonoiu, care face o lucrare de mecenat de peste patru decenii în slujba comunității de pe melegurile încărcate de istorie ale Tismanei și nu numai” – făcând  presă bună – adaug eu, dar despe care, nu ne închipuim de ce, un biliotecar precum Gabriela Bărăscu și un coordonator de volum masiv despre presa din România, cum este profesorul universitar Marian Petcu,  nu-l cuprind și pe domnia-sa cu propria-i activitate. „Mai mult decât un istoriograf și un monograf, profesorul Nicolae N. Tomoniu este un cărturar desăvârșit, un brav român, iubitor de meleag, de istorie, de limbă și de tradiții”, spune recenzenta de la Galați.

Un jurnalist care face jurnalism!

                                                  Ion N. Oprea

by

Referinţă Bibliografică

ION N. OPREA: Ion Mocioi, Târgu-Jiu, importantă personalitate a Gorjului, prezență activă în presă, un maestru al transdisciplinarității…/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 20 februarie 2016