Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » BOR » Izvorul Tămăduirii – semnificație și tradiții

Izvorul Tămăduirii – semnificație și tradiții

IZVORUL TĂMĂDUIRII – SEMNIFICAȚIE ȘI TRADIȚII

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare a Maicii Domnului- Cinstea Sfintei Icoane a Maicii Domului – nu are dată fixă și este celebrată în vinerea din Săptămâna Luminată a Paștilor.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii a apărut încă de pe vremea lui Leon cel Mare, El a găsit într-o pădure un om orb, care i-a cerut apă. Maica Domnului l-a îndemnat pe Leon cel Mare să-i dea apă dintr-un anumit izvor. După ce a băut din acea apă, orbul s-a vindecat și a văzut lumina Soarelui, iar izvorul s-a numit Izvorul Tămăduirii.
După ce a înscăunat ca împărat, Leon cel Mare ar fi ridicat o biserică în apropiere acelui izvor, pentru a-i mulțumi Maicii Domnului.
Astfel, biserica a devenit loc de pelerinaj, unde s-au înfăptuit și alte minuni.

Tradiții și superstiții

În Săptămâna Luminată, există mai multe tradiții și superstiții, de care enoriașii țin cont. Fiind vineri – zi de post în tradiția ortodoxă – spre bucuria sărbătorii este dezlegare la mâncăruri cu carne și lactate (Harți – ca și în ziua de miercuri din această săptămână).
În această sărbătoare se face sfinţirea agheasmei mici după Liturghie, care se poate bea în fiecare zi, dimineața pe nemâncate. Tradiția spune că toți cei care beau apa sfințită se vor vindeca de bolile de care suferă, trupești sau sufletești.
De asemenea, cu agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepţia băii. Asimilarea Maicii Domnului cu Izvorul Tămăduirii nu este întâmplătoare, deoarece este mijlocitoarea noastră către Iisus. De aceea creştinii îi cer ajutor în momentele lor de boală sau de necaz. În tradiția populară, Izvorul Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai bună zi din an. În această sărbătoare se sfințesc apele pentru a scăpa de spiritele rele.
Prin tradiție, preotul sfințește apa și apoi îi stropește pe credincioși, în timp ce se spune cântarea: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.
În ziua de vineri din Săptămâna Luminată, tinerii pot face „legământul juvenil” sau „înfrățitul”, un pact prin care își jură susținerea necondiționată, indiferent de orice obstacol întâlnit în viață.
La slujba de la Biserică se face ritualul sărbătorii și se cântă Imnul Învierii Domnului.
„Cu adevărat mai mult decât nisipul şi decât picăturile ploilor au crescut mulţimile mi­nunilor izvorului tău, Fecioară, care neîncetat curg din belşug peste tot pământul, tămăduind degrabă pe cel ce zace de boală grea.
„Hristos a înviat din morți,/ Cu moartea pe moarte călcând/ Și celor din morminte, / Viață dăruindu-le.”
De asemenea, cu agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepţia băii. Asimilarea Maicii Domnului cu Izvorul Tămăduirii nu este întâmplătoare, deoarece este mijlocitoarea noastră către Iisus. De aceea creştinii îi cer ajutor în momentele lor de boală sau de necaz. În tradiția populară, Izvorul Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai bună zi din an. În această sărbătoare se sfințesc apele pentru a scăpa de spiritele rele.

Rugăciune Maicii Domnului la Izvorul Tămăduirii

Maică Preacurată și milostivă – Fecioară Maria, de Născătoare de Dumnezeu – fii mie izvor al dumnezeieștii tămăduiri!
Grabnic ascultătoare și eliberatoare, apărătoare nebiruita a cres­tinilor, mijlocitoare statornică, na­dejdea, acoperământul și ajutorul celor ce aleargă la ține și îți cer dumnezeiască ta ocrotire, fii mie izvor de tămăduire sufletească și trupească!

Izvorule, dă-mi aghiazma Fecioarei de Dumnezeu Născă­toare cu darul Cuvântu­lui, ca lăudat să fii pentru că izvorăşti viaţă şi har credincioşilor!
Cel ce din moarte vădită ridici pe credincioşii care aleargă Izvorul Tămăduitor, pentru izbăvire și însănătoșire, dă-le lor harul tămăduitor al Maucii Domnului!
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu – Pururea Fecioară – din ceruri să reverşi nouă daruri sfinte, că tu eşti cu adevărat una, iar minunile tale sunt pururea, căci pe cel orb îl faci să vadă lumina și din patul neputinței îl ridici pe cel bolnav cu izvor de nestricăciune, ajută Romania și poporul român!
Bucură-te Mărie, ceea ce eşti plină de har, cu lauda de obşte şi cin­stită a neamului omenesc!
Că Ziditorul tuturor la tine S-a pogorât ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor în dumnezeiască Mireasă, spală-ne sufletele de păcat și chipurile de suferință!
Darul neîmpuţinat curge din tine – Născătoare de Dumnezeu și Fecioară – izvorând din belşug pentru ajutorul celor orbi care văd, a celor şchiopi care merg, a mulțimii celor leproşi se vindecă, dă-ne curăția sufletească și trupească, tămâduind pe toți credincioșii întru slava Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea, în vecii vecilor!
Amin!

Izvoare tămăduitoare pe teritoriul României

În Arhiepiscopia Bucureștilor, un izvor făcător de minuni se află și la Mânăstirea Ghighiu de lângă orașul Ploiești, care astăzi își sărbătorește hramul. Potrivit tradiției și mărturiilor oamenilor, cei care consumă cu credință din apa acestui izvor se vor vindeca de boli.
Apa tămăduitoare a fost descoperită în anul 1817 de călugărul Agapie, care împreună cu patru ucenici de la Mănăstirea Cernica erau în căutarea unui loc prielnic pentru a ridica o mănăstire. Adormind aici a auzit susurul unei ape, ceea ce i-a adus încredințarea că aici este locul căutat. În cursul anilor, s-a construit deasupra izvorului un frumos agheasmatar.
Tot la această mănăstire se află Icoana Maicii Domnului „Siriaca”, adusă din Patriarhia Antiohiei în România în anul 1958. Cinstirea acestei icoane în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii a fost înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române începând cu anul 2019.

– Mânăstirea Dervent din Constanța, este loc de pelerinaj în această sărbătoare a Maicii Domnului.
La aproximativ 700 de metri de biserica principală a mănăstirii – un paraclis pictat cu scene din viața Sfântului Apostol Andrei – curge izvorul cu apă binecuvântată a așeză­mântului, considerat cel mai vechi din țara noastră. În drumul său de propovăduire a Evangheliei, Sfântul Apostol Andrei s-a odihnit în acest loc. Însetând, a lovit cu toiagul o piatră din care a început să curgă apă binecuvântată. Potrivit tradiției, locul a avut un rol deosebit în lucrarea Sfântului Andrei, aici fiind un baptisteriu, unde au fost botezați strămoșii noștri de pe aceste meleaguri, care doreau să devină creștini. La prăznuirea hramului mănăstirii constăn­țene Dervent vin anual numeroși pelerini cu credință în puterea tămăduitoare a acestui izvor.

– Biserica „Buna Vestire” din Brăila este în Săptămâna Luminată, loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga țară, care vin să primească apa tămăduitoare din izvorul aflat sub Sfântul Altar. Apa izvorăște o dată pe an, la sărbătoarea ­Izvorului Tămăduirii.
Locul a fost descoperit în anul 1863, în timpul lucrărilor la temelia Bisericii „Buna Vestire” – lăcaș religios a comunității grecești din acest oraș, prin visul unuia dintre ctitori, considerat un semn divin. Izvorul închizându-se într-o fântână, deasupra ei s-a înălțat Sfântul Altar. Apa se găsește la o adâncime de 15 metri sub Sfântul Altar, iar în ziua acestui praznic suprafața apei fântânii ajunge până la doi metri.

– Alte izvoare tămăduitoare sunt legate de voievozii Țărilor Române, ele marcând episoade prin care aceștia și poporul binecredincios au scăpat de boli, secetă sau năvăliri altor cotropitorilor.
– Un astfel de izvor se află la Mănăstirea Glavacioc din județul Argeș. Prima minune s-a petrecut cu Vlad Vodă Călugărul, nepotul lui Mircea cel Bătrân, care suferea de o boală de stomac, dar bând din această apă s-a vindecat. Ca recunoștință, acest așezământ a fost folosit drept reședință domnească.
– Tot în județul Argeș este și Biserica „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul”, din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merișani, unde se află, potrivit tradiției, șapte izvoare tămăduitoare, pe dealul numit „Valea Radului”. Aici se spune că domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418) a poposit cu oastea sa și au luat apă în timpul luptei de la Rovine, când s-au retras aici, pentru că turcii otrăviseră apele în luptă. Acest loc a fost binefăcător atât pentru Vlad Țepeș, Mihnea Turcitul, precum și alți domnitori și pelerini, care se opreau aici pentru rugăciune, meditație, dar și pentru a bea din apa izvoarelor

– O altă legendă, consemnată în monografia județului Romanați din anul 1923, povestește că Matei Basarab s-a vindecat de o boală de piele cumplită după spălarea pe corp cu apa izvorului de la Mănăstirea Brâncoveni din Olt.

– Un izvor al minunilor se află și la Mănăstirea Horăicioara din județul Neamț, despre care se spune că alungă seceta. Alt izvor tămăduitor se află la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă din acest județ.

– De asemenea, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus se află o fântână cu un izvor tămăduitor, atestat în documente pe la anul 1500. Biserica veche din centrul mănăstirii a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu.

– În țara noastră există mult mai multe izvoare tămăduitoare în jurul cărora, cu prilejul acestui praznic, mii de creștini vin să se împărtă­șească din binefacerile apei sfințite, participând la procesiuni, unde slujitorii săvârșesc, potrivit tradiţiei, slujba de Sfințire a apei după rânduiala din ­vinerea Săptămânii Luminate.

Site „Poeții Noștri” – 13. 09. 2021
https://poetii-nostri.ro//minuni-ale-maicii-domnului-la-izvorul-tamaduirii-in-romania-proza-sau-text-user-id-1841/
Revista „Armonii Culturale” – 13. 09. 2021

Minuni ale Maicii Domnului la Izvorul Tămăduirii în România

Maria FILIPOIU – poet, exeget, jurnalist UZPR

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.