Revoltă…. Marian Marele.
Ape tulburi, frică, boală,
Sărăcie și dezmăț,
Și-n această brambureală
Șade moartea la ospăț.
Ne conduc puteri străine,
Niciun ban nu dau pe noi,
Și-au ajuns să ne dezbine,
Găști flămânde, de ciocoi.
Nu sunt bani pentru copii,
Pensii mici se dau în silă,
Dar ne-ngroapă-n datorii,
Guvernanții fără milă.
Am ajuns de râs cu toții,
De la mic și pân’ la mare.
Se-nmulțesc în țară hoții,
Vântul bate-n buzunare…
Nu v-ar mai răbda pământul,
De nemernici ce sunteți!
Încotro vă este gândul,
Credeți c-aveți două vieți?
Veți păși din astă lume,
C-o mulțime de păcate.
Se va șterge-al vostru nume,
Hoți, cu minți întunecate!
Nu vă mai ajunge-averea,
Ne-ați vândut păduri și ape
Și v-a îmbătat puterea,
Capu-n țăndări să crape!


