Poezia poate face lumea mai bună.
La mulți ani creatorilor de frumos de Ziua Internațională a Poeziei!
Mi-e inima o salcie-nverzită,
Ce-și pleacă ramu-n răsărit de soare,
Acoperind și cerul și pământul
Într-o smerită binecuvântare.
Tresaltă solitar în pârgul zilei,
Cântec de cuc la poarta primăverii,
O flacără-n smaraldul clorofilei,
Ce-aduce înapoi sufletul verii.
Respir cu zborul berzei înalt ocol
Deasupra cuibului cel vechi din luncă,
Îmi sfârtec inerția din oracol,
Renasc ca un albastru dor de ducă.
Mi-e inima tânăr cais în floare,
Timid cântând, etern poem al vieții,
Ce înfruntând furtunile solare,
Preface-n rouă, bruma dimineții.
În noaptea focului ascult pierdută,
Cum păsări își dezleagă tainic glasul,
Certându-se cu moartea, cucul luptă
Să-i dăruiască vieții veșnic pasul.
Admir pădurii colier de muguri,
Un freamăt în a primăverii sărutare,
Se-nalță vegetal prohod din ruguri,
Triumf alinierii planetare.
Mi-e inima un tril de primăvară,
Purtat pe aripi de zefirul blând,
Un imn al vieții ce renaște iară,
Sfârșit al suferinței pe pământ.
Mioara Oprișan



![]() |
Referinţă Bibliografică |