Ruine…, suflă zeul Marte
Rupând a mugurilor tihnă,
Prințul nutrește drag de moarte
Cum de-ntuneric mama buhă.
Nu-l înveselesc dansurile,
Nici cântecele copiilor,
Doar cum joacă proiectilele
În saltul nefast al rachetelor.
Ruine…, pe-un călcâi de lac,
Lebede negre coboară-n stol,
Prințul țintește după plac,
În tolbă-i sună gestul frivol.
Tainic ne cânți, lebădă neagră,
Din uvertura lui Ceaikovski,
Valsul funest, întinsă plagă
Sub ,,Demonii” lui Dostoievski.
E glasul sângelui vărsat,
Durerea fratelui ucis,
Un Abel veșnic tulburat
Strigându-și spaima în abis.
Ruine…, suflă zeul Marte
Sărutând apele cu tină,
Pruncii Ucrainei departe
Își caută la sân vreo vină…
Fugarnic, prințul suveran
Își plimbă nebunia la turelă,
Pe ruine se cațără profan
O tufă de acant rebelă.
,,Drepte și adevărate sunt căile Tale, Împărate al Neamurilor.”
(Apocalipsa- 15,3)
by 
 |
Referinţă Bibliografică |
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..