Dacă toate planetele se atrag, am spus de îndată ce Steliana Bajdechi, moderatoarea tuturor lansărilor de carte de la Târgul Gaudeamus din partea Radio Constanţa mi-a transmis microfonul, după ce mă prezentase împreună cu antologia de poezie pe care urma să o prezint în format video, atunci se cheamă că şi poeţii ar trebui să se atragă, ei fiind punţi către totul. Nu era o speculaţie filosofică, cum nu a fost nici aceea potrivit căreia despre poezie s-ar spune că ar fi o exagerare care poate fi trecută în contul intuiţiei speculative. Fiind o chestiune personală, am mai spus, ea, poezia, nu poate fi transmisă decât de poet, fără a deveni, însă, simbolul care a fost în timp ce poetul îşi scria poemul. Cât îl priveşte pe poet, el ar putea fi întâlnit, pentru cine vrea să-l vadă, ca zeu căzut ce-şi aminteşte cerul, la intersecţia dintre imagine şi metaforă, a cărui inspiraţie şi discurs poetic are puterea de a reda cernelii autoritatea de a-i pune poemele în alb şi negru, ca şi cum ar fost ţinute un timp departe de lumină.

    În timp ce se rulau poemele pe ecranul amplasat la una dintre intrările  târgului, am conturat şi harta poeziei româneşti de sud-est – fără intenţii polemice – menţionând faptul că antologia plecă de la București, trece prin Urziceni, Slobozia, Constanța, Tulcea, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, se abate dincolo de munți pe la Brașov, Orăștie, Deva, Lugoj, Arad  și revine în București prin Pitești, Drăgăneşti–Olt, Giurgiu.

    Prezentă la lansare, scriitoarea Güner Akmolla a citit un mic fragment în limba turcă din poemul cu care este prezentă în antologie, a adus laudă poeţilor şi trudei celor ce au lucrat la ea.

Surpriza a fost să ni se alăture şi poeta Florentina-Loredana Dalian din Slobozia, care a şi citit poemul cu care este antologată, la rândul ei fiind încântată de modul în care s-a făcut trecerea de la formatul online la cel editat, la copertele luminoase şi sugestive. Prezentând câţiva dintre poeţi, am spus:

    O sensibilitate matură, contaminată de mister şi vis, punând în relaţie fiinţa cu ceea ce este dincolo de ea anume, poezia, am descoperit în poemul cu care deschidem antologia, ,,Cel mai frumos vis vine pe furiş“ al Mihaelei Roxana Boboc din Buzău, din care am şi citat, spre a exemplifica; despre tabloul suprarealist, surprinzând nuanţele unor gânduri atât de omeneşti legate de catharsicul iubirii am amintit lecturând din poemul ,,Un pian în mijlocul unui lan de in“ semnat de Ştefan Dumitrescu din Tulcea; faţă în faţă poezia şi kitsch-ul, două universuri care nu se recunosc, zice poetul Petrache Plopeanu într-un sonet, în timp ce din Râmnicu-Sărat, haijinul Genovel-Florentin Frăţilă îşi întemeiază unul dintre haiku-uri pe simbolul soarelui ca distrugător în ritualul cosmogonic zi-noapte; cu un poem aspru, precum mâinile sale bătucite de muncă în gospodăria individuală pe care am cunoscut-o, într-o zi, descoprind în simbolul păsării o durere de neîndurat vă veţi întâlni descoperind poemul semnat de Ion Scarlat din comuna Corbu, Constanţa; iată-l acum şi poet, zic, când faptele sale poetice în timpul destinat îşi iau timpul poetului ca zeu exilat : e vorba de poeta Victoria Milescu din Bucureşti şi al său poem rememorând drumul poemului către poet; i-am citat pe poeţii Marian Ilie din Bucureşti şi pe George Mihalcea din comuna Vlaşin, Giurgiu, pe Gheorghe A. Stroia din Adjud şi-am încheiat cu poetul Radu Şuiu din Constanţa, care schiţase un portret al poetului înălţat pe stâlpii de aur ai pridvorului poeziei, poezia împuternicită a sta de veghe sustrăgându-se laudei inutile a cetăţii puternice şi slăvite.

Conchizând că aici, la târg, se încheie, rotund, pentru că aşa i-a fost sortit, drumul către cititor, de la o lansare online la începutul primăverii la una video, dar în format editat al antologiei ,,Simplitatea risipirii“ dedicată Zilei mondiale a poeziei de anul acesta, am încheiat spunând că adunând semnătura a 60 de poeţi sub titlul unei cărţi am vrut totodată să arătăm cum gândesc poeţii în preajma poeziei, cum ne fac ei, trecând de la un poem la altul, să înţelegem că fiecare dintre acestea e un răsărit care nu vrea să se aştearnă între el şi poet nici năcar un fir de nisip din lumina lui. Asfel, duminică seara, la ora 19, a răsunat molatic sau energic, versul din cartea despre care am făcut vorbire.

Mircea Lungu

by

Referinţă Bibliografică

MIRCEA LUNGU: ,,Simplitatea risipirii“ la Gaudeamus sau cum s-a închis cercul/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 19 august 2015