NICIODATĂ.
Am umbra ta rămasă-n colț de suflet
cu un parfum al vremilor trecute,
discretă a venit să mă sărute
și-odat cu vântul s-a oprit din umblet.
Din amintiri rămase printre file,
purtând arome fine de păcate
ascunse prin sertarele uitate,
se vor ivi umbre în albe zile.
Doar fluturi albi,cu fruntea cafenie,
vor mai zburda în ochii triști și tulburi
când în năvalnice și-agile salturi
își deapănă suava nebunie,
Și alergând după umbrele vieții
striviți între singurătăți apuse
de doruri care n-au fost încă spuse,
melancolii aștern pe toți pereții…
Dar te-oi iubi chiar dincolo de soartă
în zorii asfințitului de lună
și cu durerea strânsă-n strat de humă,
de-o fi acum,târziu sau niciodată!…