Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ISTORIE » O istorie sentimentală a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XLII)

O istorie sentimentală a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XLII)

O istorie sentimentală a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XLII)

Până să continuăm cu evocările actorului Grigore Buga, fiind vorba de zece capitole scurte, referitoare la o activitate artistică de acum 4 decenii, revenim, pentru puțin timp, la ziua de astăzi, redând un articol din ziarul ”Șansa Buzoiană”, din data de 27 iunie 2018, semnat de cel mai constant și fidel gazetar buzoian, Doru Gheorghiade, redactor-șef al respectivei publicații. Cel care, de la înființarea ziarului, și până în prezent, nu și-a părăsit postul, spre deosebire de majoritatea jurnaliștilor locali, care, în perioade de timp foarte scurte, au trecut prin toate redacțiile posibile, precum politicienii din partid în partid. Cităm: Astfel, instituţia ar putea deveni o locaţie de care Buzăul avea nevoie pentru organizarea unor adevărate acte de cultură. Ieri era agitaţie mare la intrarea în Sala mare, acolo unde 5-6 muncitori dădeau zor să evacueze foaierul şi holul de la etajul întâi, acolo unde timp de 15 ani a funcţionat un magazin de mobilă.  Ce spune conducerea Casei de Cultură : ”Contractul a fost reziliat de comun acord cu firma de mobilă care plătea 6000 ron lunar pentru spaţiul respectiv”, a declarat Vasile Minică, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor. Minică mai spune că investitorul care a închiriat deja spaţiul este o firmă serioasă care deţine în închiriere mai multe săli de cultură ale sindicatelor, între care şi cea din Ploieşti, dar şi afaceri în Centrul Vechi al Bucureştilor. Vasile Minică mai susţine că suma lunară pe care Casa de Cultură o va primi drept chirie pentru Sala Mare şi foaier este mai mare dect cea plătită de precedentul chiriaş. Şeful CCS Buzău a explicat că nu poate  preciza suma exactă deoarece contractul este oarecum unul confidenţial. Însă, precizează aceeaşi sursă, investitorul s-a angajat să facă investiţii importante care să aducă obiectivul la standarde de civilizaţie, de funcţionalitate ale anului 2018. Aceeaşi sursă mai arată că noul investitor s-a obligat prin contract să refacă din temelii sala, să schimbe mocheta, scaunele, sistemul de încălzire, instalaţia de sonorizare, scena şi toate celelalte obiecte aferente încât sala să devină una dintre cele mai moderne din zona de sud-est a ţării. La fel, foaierul va fi complet renovat ca şi grupurile sanitare. Totul trebuie să se întâmple până la 1 octombrie, căci la începutul toamnei investitorul are programat un concert extraordinar de redeschidere a obiectivului susţinut de Tudor Gheorghe împreună cu orchestra. Vasile Minică mai explică faptul că noul contract este încheiat pentru o perioadă de 12 ani cu nişte clauze avantajoase pentru ambele părţi: „oraşul avea nevoie de o sală modernă pentru spectacole de teatru sau muzicale. Casa de Cultură îşi recapătă astfel statutul pentru care a fost creată”, a încheiat Minică. Chiar dacă Tudor Gheorghe a concertat în Sala Consiliului Județean, Sala Maximilian a Casei de Cultură a fost, la (re)inaugurare, onorată de Festivalul de Teatru ”Chișinău pentru Buzău”. Instituția e în grafic, cum se spune, astfel încât, următoarea stagiune (2019-2020) se va desfășura în condiții deosebite, performante.

 

Consemnare de Marin Ifrim

04.01.2019

 

 

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.