O zi obișnuită – încredere la cote minime
O zi obișnuită, ca oricare alta, la un început capricios de mai, în duminica Mironosițelor. „Lume multă, puțini oameni”, așa cum spunea odată, cu simplitate, mama. Garduri vopsite, lăcașuri văruite, covoare întinse, mese alb-imaculat, liste peste liste, cutii „magice”, paznici, oameni cerniți, preocupați, agitați.
Sentimentele care mă încearcă? Teamă, neîncredere, rezerve față de un viitor incert, nu al meu, ci al copiilor noștri. În acest amestec de sentimente contrarii, cu greu iese la iveală puțina speranță că lucrurile vor merge înspre bine, că vom avea și noi, românii, pe cineva al nostru, care să facă orice, ba chiar imposibilul pentru noi, un Om care să fie nepătat, sincer, empatic, aproape uman.
Aceleași fețe, aceleași orgolii, aceleași intrigi și interese, departe de ce-și dorește omul de rând pentru el, casa sa, familia sa, copiii săi, românii săi. Est-Vest, Vest-Est, Pro-Contra, Contra-Pro, cu alte cuvinte lipsă de fermitate, curaj, îndrăzneală, românism. Dreapta-Stanga, Stânga-Dreapta, Sus-Jos, Jos-Sus, nume, grupări, găști. Iarăși… diaspora, diaspora, diaspora!!!😇
Unde în toate aceste limite ale ecuației puterii mă aflu eu, omul de rând? Unde se află dorințele mele, voința mea și, de ce nu, Viața mea?
Măsurători, emisiuni, presă peste tot, știri, breaking-news, exit-poll care mai de care pretins-apropiate de adevăr. Dar, deși suntem mulți, nu contăm. Deși suntem flămânzi, nu suntem îndestulați, dar suntem cu siguranță sătui, poate prea sătui! De lipsă de credibilitate, de tensiuni, de ranchiună și ură, de neadevăr.
Sentimentele care mă încearcă din nou? Teamă, neîncredere, rezerve față de un viitor incert, nu al meu, ci al copiilor noștri. Sper totuși să nu fie din nou dezamăgire.
Ceva mă îndeamnă să nu tac, mă îndeamnă să scriu și îmi spune că nu e doar vocea mea, ci a noastră, a tuturor.
© Gheorghe A Stroia
4 al lui Florar, în Duminica sfintelor Mironosițe
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..