Proclamând o existenţă
verbu- A fi e dominant!
Viaţa-l face important,…
Chiar ca simplă complezenţă,
Umbra fiinţei e-o prezenţă.
A avea e-un predicat
pentru cei deţinători
cu sau făr-certificat.
De-i moral, talent, valori,
…sunt avuturi şi comori.
Funcţie ce se pofteşte,
A voi este-o dorinţă
mai în orice privinţă;
Însă-un ţel se nimereşte
când se mai şi potriveşte.
A putea e-o calitate
ce cu titlu de reclamă
pân-şi celui dând din coate,
etalându-şi falsa faimă,
îi deschide uşi blindate!
După gust, A trebui
este-un verb fără „dulceaţă”.
Obligat, făr-a-l dori,
chiar urmat contra voinţă,
cost-un ban, dar stai in faţă!
Verbele mai sus cotate,
pur şi simplu auxiliare,
se au mândre Ajutătoare
şi-n manuale apreciate,
ca pe-un Podium înălţate.


