Recent, în cadrul unui eveniment cultural desfășurat la Târgu-Jiu am avut marea plăcere și onoare de a primi, cu dedicație, din partea autorului, Prof. dr. Vasile Gogonea, volumul ”Depopularea mediului rural din România” care cuprinde și un capitol referitor pe oamenii și cultura Gorjului istoric și pitoresc.
Surpriza, dar și încântarea au fost cu atât mai mari, pe de o parte determinate de faptul că nu mă mai văzusem cu distinsul profesor, cercetător și scriitor de foarte mulți ani iar pe de altă parte pentru faptul că mi-a revenit în memorie și în fața ochilor, alura tânărul profesor Vasile Gogonea, pe care am avut deosibita onoare și plăcere de a-l fi cunoscut încă în primii săi ani de activitate didactică după finalizarea studiilor universitare (1977-1978).
Am parcurs, de-a lungul anilor, numeroase articole și studii publicate de distinsul profesor, și credeam că eram la curent cu preocupările domniei sale, dar acest volum m-a impresionat, motiv pentru care, imediat, m-am apucat să-l citesc.
Din primele pagini îți dai seama de faptul că volumul la care facem referire este în fapt concretizarea unei cercetări științifice amănunțite efectuată de autor o perioadă mai îndelungată, referitoare la fenomenul de depopulare a satelor din România, inclusiv din județul Gorj.
Depopularea este, în fapt un fenomen vizibil de către toată lumea dar neluat în serios cu adevărat de către marea majoritate dintre noi și nici de către autorități, cu efecte adânci asupra viitorului, pe toate segmentele vieții socio-economice și culturale.
Prin cercetarea și lucrarea sa, Prof. dr. Vasile Gogonea ne pune în lumină, prin cifre oficiale și elemente sociologice, adevăruri incontestabile care trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să acționăm cu responsabilitate, prin politici publice adecvate structurate pe toate segmentele vieții socio-economice de la condiții de trai, venituri, demografie, sănătate, economie, iar enumerarea poate continua cu multe alte aspecte esențiale cu efecte demografice.
Lucrarea ”Depopularea mediului rural din România. Studii de caz din comune gorjene” este structurată în cinci capitole, astfel: Coordonate social-economice ale fenomenului depopulării mediului rural, Caracteristici ale depopulării mediului rural din România, Criza demografică și depopularea satelor, Cercetarea statistică a fenomenului depopulării: studii de caz în comune gorjene, Oamenii și cultura Gorjului istoric și pitoresc.
În primul capitol autorul se oprește, printre altele, asupra noțiunii de depopulare, asupra crizei demografice și a depopulării spațiului rural, asupra fenomenului general de depopulare a Europei prin islamizare, oprindu-se asupra unor elemente de disoluție a reperelor națiunii ca și asupra criteriilor de analiză a crizei demografice, precum și pe abordarea perspectivei depopulării. Reținem una dintre concluziile autorului, la peste trei decenii, de tranziție: ”…România ne oferă imaginea unei țări cu o populație tot mai săracă, tot mai îmbătrânită și mai predispusă la migrația în alte țări…. Se înregistrează, în acest fel, un spor natural negativ…”, cu efecte negative de ansamblu asupra viitorului națiunii.
În capitolul al doilea sunt abordate aspecte importante referitoare la comunitatea rurală, la fenomenul globalizării și efectul acestuia asupra modului de viață de la sate, la drama dezrădăcinării și înstrăinării săteanului. De asemenea sunt cercetate și prezentate specificitățile așezărilor de tip rural, aspectele de spiritualitate și de viață ale comunității rurale cu o detaliere și analiză a factorilor care generează depopularea comunităților rurale, cu o largă și aprofundată analiză a trei segmente fundamentale legate de locuire, venituri și consumul populației rurale, cu o sinteză prefigurativă a ”autopercepțiilor care caracterizează specificul populației din rural prin stabilirea unor tendințe și a unor direcții de intervenție publică în acest domeniu”.
În capitolul următor, autorul se axează pe criza demografică și depopularea satelor, cu analize pertinente bazate pe date oficiale oferite de instituții ale statului român, fiind prezentate analize pe regiuni și județe, pe total populație și pe cea din mediul rural, cu date îngrijorătoare. Sunt analizate cauzele care generează depopularea mediului rural și modul de manifestare a fenomenului depopulării în viața unor sate și comune din România.
Bazată pe date și analize pertinente autorul prezintă elemente ale amplificării fenomenului crizei demografice în mai multe județe și zone ale țării cu un accent pe strategia și demersurile ce ar trebui aplicate de autorități pentru diminuarea și limitarea depopulării ruralului. De asemenea sunt abordate aspecte ale crizei demografice ale unor sate și ale migrației masive ale tinerilor în străinătate.
Un capitol distinct este dedicat cercetării statistice a fenomenului depopulării cu studii de caz pe mai multe comune gorjene și anume: Bustuchin, Căpreni, Dănești, Hurezani, Peștișani, Plopșoru și Godinești, cu analize complexe, bazate pe date statistice, a elementelor și factorilor care definesc demografia, numărul și structura populației și a factorilor care au dus la depopularea satelor din comunele menționate anterior, fenomenul fiind unul generalizat pentru județul Gorj, dar și la nivel național.
Ultimul capitol al lucrării se axează pe elemente de spiritualitate, tradiții, cultură și obiceiuri în satele gorjenești cu adevărate istoriografii ale unor sate, precum și cu prezentarea unor oameni și a culturii Gorjului istoric și pitoresc.
Lucrarea beneficiază de o prefață redutabilă asupra fenomenului ce formează obiectul volumului scris de distinsul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, care subliniază faptul că lucrarea ”scoate în evidență virtuțile de cercetător științific ale prof. Vasile Gogonea, dar și capacitatea sa de a răspunde unor provocări majore ale timpului nostru”, iar ”Bazându-se pe o amplă literatură sociologică, pe rezultatele științifice ale unor cercetări sociologice de teren, pe datele statistice oficiale și pe rezultatele propriilor cercetări sociologice, autorul a construit o lucrare inedită, de mare interes nu numai pentru lumea științifică, ci și pentru fundamentarea unor politici demografice urgente de salvare a satelor românești de la dispariție”, concluzii asupra cărora subscriem în totalitate, cu toată tăria și convingerea.
Apreciem totodată că lucrarea este deosebit de utilă pentru a fi folosită de autoritățile centrale, regionale, județene și locale pentru fundamentarea și implementarea politicilor publice adecvate care să stopeze fenomenul de depopulare a României în general și în mod particular a satelor românești.
Câteva informații despre autorul volumului la care facem referire: Prof. dr. Vasile Gogonea s-a născut la data de 8.08.1947 în satul Rășina – Țicleni, județul Gorj. După cursurile școlii generale din localitate, urmează cursurile Liceului ”Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbunești(1961-1966), după care susține examenul de admitere la Facultatea de Filozofie din cadrul Universității București ale cărei cursuri le urmează (1966-1970) și al cărei absolvent devine în vara anului 1970, după care, în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior urmează și specializarea ”Sociologie” (1971-1975). După absolvire, în vara anului 1975 primește repartiție la Comitetul de Cultură al Județului Gorj unde lucrează în anii următori (1975-1979), dar având și câteva ore la Liceul Economic și de Drept Administrativ din Tg-Jiu. Începând cu toamna anului 1979 lucrează în învățământ ca profesor de științe socio-umane, având ore la Liceul nr. 1 Tg-Jiu (1979-1980), Grupul Școlar de Materiale de Construcții Tg-Jiu (1980-1981), Liceul agro-industrial Tg-Jiu (1981-1982) iar apoi la Liceul Economic și de Drept Administrativ Tg-Jiu (1982-1994) cu ore și la Grupul Școlat Industrial Materiale de Construcții Tg-Jiu (1990-1994).
Din toamna anului 1994 este detașat la Grupul Școlar Industrial de Petrol Țicleni devenit ulterior Liceul Tehnologic Țicleni și cărui director este numit pentru perioada 1998-2000.
Își continuă activitatea la Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Tg-Jiu și Colegiul Tehnic nr. 2 Tg-Jiu (2000-2002), este numit inspector școlar cu munca educativă în cadrul inspectoratului Școlar Județean Gorj (2002-2005) după care îți reia activitatea la Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Tg-Jiu și Colegiul Tehnic nr, 2 Tg-Jiu până în anul 2012 când se pensionează.
Mai predă în calitate de profesor suplinitor la Colegiile Naționale ”Ecaterina Teodoroiu” Tg-Jiu și ”Tudor Arghezi” din Tg-Cărbunești, precum și la Liceul cu Program Sportiv Tg-Jiu (2012-2015). Desfășoară și activitate de cercetare în cadrul Centrului de Cercetare și Documentare al Institutului de Politici Publice, Administrative și Științele Educației din cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” Tg-Jiu. Urmează, de-a lungul anilor, mai multe cursuri de specializare, postuniversitare și de master și obține titlul de doctor al Universității din Craiova.
Prof. dr. Vasile Gogonea este un redutabil condeier gorjean. A debutat în presa scrisă în anul 1968 colaborând de-a lungul timpului cu numeroase publicații, precum: ”Gorjeanul”, ”Viața studențească”, ”Amfiteatru”, ”Scânteia tineretului”, ”Jurnalul Bucureștiului”, ”Ramuri”, ”Scrisul românesc”, ”Tribuna învățământului”, ”Monitorul de Oltenia”; ”Impact în Gorj”, ”Pandurul”, ”Lumina” și multe altele, în care a publicat sute sau chiar mii de articole editoriale, de cultură și de informare, analize politice, studii, interviuri cu diferite personalități, analize politice, literare și prezentări de cărți.
Prof. dr. Vasile Gogonea a scris, alături de volumul la care facem referire, mai multe cărți, dintre care amintim: ”Dorul de stele – poezie(1993); ”Tranziențe liceene”(2001, 2004 – ed. a II-a); ”Monografia Bisericii cu hramul ”Cuvioasa Paraschiva” -Parohia Rășina (2004); ”Dulce blestem destinul” (2005); ”Naționalitatea și națiunea” (2017). Lucrările sale beneficiază de numeroase referințe critice din partea unor personalități, precum Nicolae Manolescu, Nicolae Dragoș, Miron Constantinescu, Cătălin Zamfir, Ilie Bădescu, IPS Teofan și IPS Irineu – Mitropoliți ai Olteniei, ș.a.
Prin lucrarea care a făcut obiectul acestei scrieri, distinsul Prof. dr. Vasile Gogonea reușește să pună în atenția noastră și a autorităților un fenomen cu vizibile efecte pe termen mediu și lung, având marele merit de a prezenta în paginile sale și o serie de soluții pentru contracararea depopulări României și al mediului rural românesc.
Apreciem caracterul științific și documentar al lucrării precum și utilitatea acesteia prin viziune, analize, concluzii și soluții. O carte care nu ar trebui să lipsească de pe masa decidenților din cadrul instituțiilor care se ocupă de populația României.
Se cuvine să adresăm felicitări autorului să-i urăm succes în cercetările sale curente și viitoare precum și în demersurile sale scriitoricești.
dr. Victor Troacă
Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..