Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » RĂSTIMPUL VEȘNICIEI-Pompiliu Crețu

RĂSTIMPUL VEȘNICIEI-Pompiliu Crețu

RĂSTIMPUL VEȘNICIEI

Dacă și timpul ar învăța drumul
întoarcerii din neant spre începuturi,
aș învia și eu din infinituri
să-ți regăsesc cu drag și dor parfumul.

Și-n nopțile cu stele albe-n lacrimi
ce cad pe fața cerului albastru,
vom fi frumoșii timpului terestru
care dau frâu la mângâieri și patimi.

Prin somnul din răstimpul veșniciei
cu brațe albe îmi vei prinde fața,
pe ridul vremii se va opri viața
și ne vom duce-n pragul nebuniei!

Dar dacă timpul își urmează cursul
netulburat mereu spre înainte,
din tot ce-a fost aduni numai cuvinte
țesute-n suflet…și rămâne versul.

În dimineți când raza scaldă trupul
trudit de frământările nocturne,
vom reflecta la zilele postume
când pentru noi…nu va mai curge timpul…

Facebooktwitterby feather