20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI

SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU SCRIITORUL PETRE GIGEA GORUN, CRAIOVA


SMA: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dumneavoastră?
PGG: În lumea literară sunt cunoscut sub numele de Petre Gigea-Gorun, în activitatea de economist, diplomat, epigramist și scriitor. Până în anul 1989, evenimentele din decembrie, am publicat sub pseudonimul Petre G. Gorun, păstrând într-un oarecare secret numele de familie, care a rămas doar în activitatea profesională. Sunt oltean, din comuna Goicea Mică, județul Dolj. Am absolvit şcoala primară din comuna natală, apoi Liceul Comercial ,,Gheorghe Chiţu” din Craiova. Sunt absolvent al Academiei de Științe Economice din București, Facultatea de Finanțe și Credit, obținând titlul de diplomat în Științe Economice. Căsătorit, doi copii. Am îndeplinit mai multe funcții administrative, precum Șef Secțiunea Financiară a Regiunii Oltenia (Director General al Finanțelor Publice), Primar al municipiului Craiova, Primvicepreședinte al Consiliului Popular al Județului Dolj, Consilier al președintelui României, ministru al Finanțelor, Președinte al Consiliului Financiar Bancar al României, Guvernator al României la Fondul Monetar Internațional, Guvernator al României la Banca Mondială, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României la Paris și Ambasador al României la UNESCO, prorector al Institutului de Drept și Relații Internaționale „Nicolae Titulescu” din București, membru al Biroului Consiliului Național al Asociației Naționale a Economiștilor din România, președinte al Federației Naționale de Șah al României, scriitor, membru al Uniunii Ziariștilor din România etc. În activitatea profesională și diplomatică, am avut importante întâlniri sau participări la discuții și negocieri cu înalte personalități contemporane, precum șefi de state, prim-miniștri, miniștri de Finanțe, miniștri de Externe, miniștri ai Comerțului Exterior și Cooperării Internaționale, conducători ai unor organisme internaționale, respectiv, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Consiliul Europei, ONU, Piața Comună, UNESCO și alte domenii. Am făcut parte din delegația română care a participat o lună de zile la Conferința pentru Interzicerea Armelor Chimice (Paris, 1990). În același timp, am cochetat permanent cu poezia, proza și memorialistica, publicând peste 30000 de pagini în volume, reviste, ziare, publicații, antologii etc. Dar despre această latură a activității mele voi răspunde, dacă dumneavostră îmi veți pune întrebări în domeniu.


SMA: Citindu-vă biografia mi-am dat seama că în fața mea am un scriitor cu o activitate literară complexă! De când pasiunea pentru scris? Este talent nativ sau moștenire de familie?
PGG: Încă din clasele elementare, m-am simțit atras de către literatură și mi s-a dezvoltat continuu dragostea pentru citit. Am simțit un atașament deosebit pentru scriitori și mi-am dorit ca în viață să posed o bibliotecă bogată și să pot deveni, la rândul meu, scriitor. Ca urmare, în prezent am o bibliotecă de peste 10000 de volume și am publicat peste 30000 de pagini și am peste 10000 de pagini în manuscris, care așteaptă lumina tiparului, în curând. Dragostea pentru scris mi-a intrat în sânge, am făcut o pasiune ce nu poate să dispară, iar preocuparea de a scrie mi-a stăpânit în permanență modul de gândire și de exprimare. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a orientat pașii spre această cale.


SMA: Povestiți-ne despre debutul literar!
PGG: Ca elev de liceu, la Liceul Comercial „Gheorghe Chițu” din Craiova, fiind încurajat de profesorii mei de limba și literatura română, am scris versuri, din care unele au fost publicate în presa locală, în Craiova. Totodată, am realizat o piesă de teatru, ca autor, care a fost pusă în scenă de un actor al Teatrului Național Craiova, în cadrul Teatrului de Tineret al Liceului „Gheorghe Chițu”. Am particiat la Cenacluri Literare, organizate în Craiova, printre care cele conduse de profesorii Ion Schintee și Traian Mateescu, precum și Acad. C.S. Nicolăescu Plopșor. Unele încercări literare au fost apreciate, încurajate, ceea ce a făcut ca domeniul literar să fie pentru mine una dintre atracțiile cele mai importante. O lungă perioadă de timp, încercările mele literare au constituit material de arhivă, publicând prea puțin. Primul volum propriu publicat a fost „Pentru dragoste se aprinse focul”, volum de versuri, cu o prefață a renumitului profesor și critic literar Alexandru Piru, volum apărut la editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1977.


SMA: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice sau care trăiesc intens propria lor singurătate, fie ea în doi! Există vreun adevăr în această zicere?
PGG: Da, există un adevăr în aceasta. Scriitorii se formează într-o anumită singurătate și capătă o sensibilitate sufletească, își formează o lume a lor. Au momente de inspirație în toate ipostazele stărilor sufletești, respectiv bucurie, durere, tristețe, influența mediului și evident, dragostea, sentimentele de iubire.


SMA: Ce ați simțit atunci când ați publicat prima carte? Ce sentimente v-au încercat?
PGG: La apariția primului volum, care s-a difuzat prin sistemul de organizare al CLDC la toate bibliotecile din țară, am avut o bucurie nemăsurată. Era sentimentul unei mame, la primul său născut.


SMA: Aveți un loc anume unde vă așterneți gândurile?
PGG: Un loc anume, nu pot spune că am avut în viață. Momentele de inspirație au venit pe neașteptate, în stări sufletești diferite.


SMA: Până la momentul interviului câte volume aveți tipărite?
PGG: Până în prezent, am publicat 56 de volume, cu peste 30000 de pagini, cu tematică diversă, unele lucrări fiind și în două volume, fiecare. Din acestea, un număr de 14 volume sunt de versuri, un libret de operă cu debut la Teatrul de Operetă din Craiova, memorialistică, pagini de istorie literară, epigrame etc.


SMA: În afară de scris, legat tot de literatură, mai faceți și altceva? Considerați scrisul o meserie din care se pot câștiga bani?
PGG: Activitatea culturală m-a atras permanent. Am fost conducător de Cenacluri și Cluburi literare, în care dezbaterile economice, politice și social-culturale au fost prezente. În decursul anilor, în calitate de președinte al acestor unități culturale, am căutat mereu ca dezbaterile să fie diverse, de actualitate și de înalt conținut. Scrisul este o meserie pentru o anumită parte din scriitorii prezenți în literatura română. Până în anul 1989, unii scriitori au găsit în literatură un domeniu al existenței lor materiale, întrucât statul a intervenit, cu rezultate foarte bune în acest sens. Lucrările literare valoroase, publicabile, și-au găsit locul potrivit, pentru a vedea lumina tiparului și a fi răsplătite corespunzător, material, asigurând astfel mijloace de existență pentru creatori. Sistemul de difuzare, prin CLDC, s-a dovedit a fi foarte potrivit, asigurând difuzarea tipăriturilor către cititori, biblioteci și alte centre culturale. Nu era necesară intervenția scriitorului, decât prin talentul său, nu și unul organizatoric. Părerea mea este că în prezent scriitorii nu mai pot câștiga prin scris mijloace financiare de existență și aceasta face ca multe talente să rămână necunoscute și nevalorificate. Totodată, cheltuielile cu tiparul sunt mari și în multe cazuri nu pot fi suportate de către scriitori.


SMA: La care editură v-ați tipărit cărțile și de ce o considerați preferata dumneavoastră?
PGG: În decursul vremii, unele volume au fost tipărite la editura „Scrisul românesc” din Craiova, iar în prezent preferințele mele se îndreaptă către editura „Sitech” din Craiova. Această orientare a fost determinată de calitatea tipăritului, promptitudinea în relațiile contractuale și nu în ultimul rând, avantajul costurilor, pentru tipărit.


SMA: Participați la evenimente sau cenacluri literare? Sunteți membru al vreunei asociații sau uniuni de creație din România sau din afara țării?
PGG: În ultimii ani, am participat la majoritatea evenimentelor literare desfășurate în Craiova, unele sub egida instituțiilor culturale locale, cât și din afara orașului, prin organizarea Concursurilor literare, Simpozioane, dezbateri, Festivaluri etc. În prezent sunt membru al Uniunii Ziariștilor din România, membru al Uniunii Epigramiștilor din România – în calitate de vicepreședinte, membru al Uniunii Asociațiilor de Ambasadori și Diplomați, membru al Cenaclului Epigramiștilor Olteni – în calitate de președinte.


SMA: Se scrie mult și lucrul acesta îl cunoașteți și dumneavoastră! Există piață de desfacere în România? Cărui segment de public vă adresați?
PGG: După părerea mea, se scrie destul de mult, dar se citește mai puțin. Aș putea spune că este o criză a cititorilor și aceasta din mai multe cauze, precum costul tipăriturilor, calitatea unor lucrări, mijloacele organizatorice pentru a-i aduce pe cititori acolo unde se fac dezbaterile. Instituțiile de profil nu sunt suficient de active și de interesate, ca dezbaterile din cultură să fie active și permanente. În general, mă adresez tuturor categoriilor de vârstă și de pregătire intelectuală.

SMA: Sunteți un scriitor consacrat! Unde vă pot găsi cititorii activitatea literară și de unde vă pot cumpăra cărțile?
PGG: Prin această întrebare, dumneavoastră umblați la o rană deschisă. Tirajul lucrărilor ce se publică este destul de redus și insuficient, pentru a putea ajunge la un număr mai mare de cititori. De asemenea, nici costul cărților nu este de neglijat, nefiind accesibil pentru toată lumea. Sistemele de difuzare și de organizare a dezbaterilor, spații de întâlnire cu cititorii fiind reduse, toate acestea determină suferință curentului cultural. Tirajul redus face ca accesul la cartea dorită să fie greu de realizat.


SMA: Este scrisul o formă de eliberare emoțională a sufletului? Vă simțiți împlinit la finalul oricărui manuscris?
PGG: Întrebarea dumneavoastră are și răspunsul adecvat. Într-adevăr, un scriitor își lasă o parte din sufletul său în lucrarea care vede lumina tiparului. Este o emoție sufletească, de fiecare dată când ai reușit să pui punctul final. Este o ușurare și în același timp o satisfacție fără seamăn. Ca și o mamă, care naște și crește copii, la fel și scriitorul, vede în lucrările sale odrasle dăruite cititorului, pentru călăuză.


SMA: Cum vă alegeți temele sau ele vă aleg pe dumneavoastră?
PGG: Și una, și alta.


SMA: V-a trecut prin minte, vreodată, să renunțați la scris? Și dacă da, ce v-ar fi determinat?
PGG: Nu, niciodată. Cu scrisul m-am întovărășit la un drum lung, anevoios, dar și cu multe satisfacții.


SMA: Considerați necesar introducerea în manualele de literatură a poeziei și prozei contemporane?
PGG: În orice caz, manualele de literatură română nu sunt corespunzătoare, după părerea mea, în condițiile actuale. Literatura clasică de valoare trebuie să fie prezentă în manualele școlare și universitare. Poezia, care este regina literaturii, trebuie mai mult încurajată și cunoscută. Nu este admisibil ca versuri scrise de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Adrian Păunescu și alții asemenea, să nu fie cunoscute și recitate în momentele cele mai potrivite. Din literatura contemporană, scriitorii și operele care trebuiesc cunoscute, să fie alese cu grijă și răspundere. Apreciez valoarea deosebită a
Dicționarului Literaturii Române, în care critica literară este făcută cu răspundere. Este nevoie ca și proza, memorialistica și dramaturgia să fie în atenția organismelor de specialitate, pentru organizare și sprijin.


SMA: Ce mesaj aveți pentru tinerele talente?
PGG: Doresc ca din rândul talentelor tinere să se ridice reprezentanți de valoare, să fie identificați și încurajați de forurile literare competente. Desigur că este nevoie de un complex de măsuri organizatorice și materiale, pentru a ajunge la un rezultat onorabil.


SMA: Ce proiecte de viitor aveți?
PGG: Eu am un volum important de manuscrise, în domeniul poeziei și al memorialisticii. Caut să identific ce este mai important, pentru a fi publicat în viitorul apropiat. Mă gândesc la 3-4 volume.


SMA: Perioada tumultuoasă prin care trecem v-a afectat în vreun fel activitatea literară și dacă da, în sensul pozitiv sau negativ?
PGG: Evenimentele politico-sociale din ultima vreme au afectat într-o mare măsură buna desfășurare a activităților sociale, cu influențe negative și în domeniul cultural. Aș putea spune că a luat ființă un soi de criză literară și ca orice criză, ține o anumită perioadă. Gânduri și inițiative mai bune ale generațiilor prezente și viitoare, vor face ca lucrurile să se îndrepte cât mai repede posibil.


SMA: La final de interviu, vă rog, lăsați un gând pentru cititori!
PGG: Doresc din toată inima ca în România literatura să înflorească și să se dezvolte continuu. Desigur, sunt vorbe mari și cu greutăți în realizare, dar poporul nostru s-a dovedit a fi plin de talent, de vigoare, speranță și tinerețe. Așa să ne ajute Dumnezeu!



Sibiana Mirela Antoche,
jurnalist, membru U.Z.P.R.

by

Referinţă Bibliografică

20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI: SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU SCRIITORUL PETRE GIGEA GORUN, CRAIOVA/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 18 decembrie 2022