20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI

SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU SCRIITOAREA MONICA RALUCA BUCĂTARU, BUCUREȘTI


SMA: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dumneavoastră?
MRB: M-am născut într-un început de primăvară, al anului 1968, în București. Pe lângă piața Matache, se afla căsuța cu ortensii unde am copilărit. De mic copil, am avut o pasiune pentru artă. Îmi plăcea să desenez, să ascult poveștile ce mi le spuneau bunicii și muzica ce o puneau la pick-up, să răsfoiesc toate cărțile ori revistele ce le găseam prin podul casei. Acum stau și mă gândesc, că nimic nu este întâmplător, căci pașii mei au mers pe drumul artei mai mereu. Sunt un om cărua îi place să ajute, iubesc natura și tot timpul am avut lângă mine, un animal de companie. Ca și activitate literară scriu poezie, eseuri, povești, tehnoredactez volume, antologii, reviste și fac videoclipuri lirico-muzicale, cu suflet și pasiune.


SMA: Citindu-vă biografia mi-am dat seama că, în fața mea, am un scriitor cu o activitate literară complexă! De când pasiunea pentru scris? Este talent nativ sau moștenire de familie?
MRB: Cred că ambele variante sunt valabile. Bunicul meu a fost pictor, însă scria și epigrame ce le atașa ulterior unor caricaturi desenate de el. Mama a pictat și ea în tinerețea ei. Prima mea „operă de artă”, a fost un tablou bineînțeles, dar apoi în școala primară am început să scriu poezii și povestiri. Profesoara mea de limba și literatura română, m-a încurajat pe tot parcursul școlii. Participam la mai toate activitățile literar-artistice, din acea perioadă, concursuri interșcolare, Cântarea României, cenacluri, serbări. Deci zic eu că este și talent nativ dar și moștenire.


SMA: Povestiți-ne despre debutul literar!
MRB: Debutul meu literar, a fost la revista online „Poezii pentru sufletul meu”, în anul 2020, iar în toamna aceluiași an am publicat primul meu volum de versuri, „Douzeci și unu de grame de lumină” la editura Stef din Iași.


SMA: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice sau care trăiesc intens propria lor singurătate, fie ea în doi! Există vreun adevăr în această zicere?
MRB: Este un sâmbure de adevăr, dar nu în totalitate. E vorba de singurătate ca stare, la figurat nu la propriu, căci pentru a putea reda ceea ce universul transmite către tine, este nevoie de o liniște interioară de o conexiune cu sinele, cum s-ar spune „să fii tu cu tine însuți”. Dar apoi, după ce ai desăvârșit dorința universului, revii la cele pământești, la normalitatea de zi cu zi. Singurătatea în doi, pentru mine, nu are sens. Ori împreună ori deloc.


SMA: Ce ați simțit atunci când ați publicat prima carte? Ce sentimente v-au încercat?
MRB: Ooo, ce amintire de neuitat! Am trecut printr-un curcubeu de sentimente: bucurie, lacrimi de fericire, mulțumire, o stare pe care nu credeam că o voi simți vreodată. Îmi spusese o prietenă bună, scriitoare și poetă renumită, că dacă nu am născut vreodată, voi afla ce simți atunci cănd îți ții pentru prima oară copilul în brațe. Cam așa a și fost.


SMA: Aveți un loc anume unde vă așterneți gândurile?
MRB: De obicei acasă, pe canapeaua din fața ferestrei, dar și în parc ori pe stradă uneori, când mă emoționează o imagine a vieții. Mă opresc și scriu.


SMA: Până la momentul interviului câte volume aveți tipărite?
MRB: Am patru volume de versuri publicate și apariții în trei antologii. Sunt în lucru cu al cincilea volum de poezii și un viitor roman.


SMA: În afară de scris, legat tot de literatură, mai faceți și altceva? Considerați scrisul o meserie din care se pot câștiga bani?
MRB: În afară de scris, fac tehnoredactare, corectură și videoclipuri lirico-muzicale. Scrisul este un dar de la Dumnezeu, așa consider eu iar datorită acestui fapt, nu cred că e o sursă de venit. Volumele mele le-am dăruit din tot sufletul și la fel voi face în continuare. Este un sacrificiu financiar întradevăr, însă mulțumirea vine din partea cititorilor, atunci când apreciază ceea ce scriu.


SMA: La care editură v-ați tipărit cărțile și de ce o considerați preferata dumneavoastră?
MRB: Până acum, volumele mele le-am dat la tipar editurii Stef din Iași, care mi¬-a fost recomandată de două bune prietene. Nu am avut probleme de editare și întotdeauna cărțile au sosit la timp, deci îi consider profesioniști în activitatea lor.


SMA: Participați la evenimente sau cenacluri literare? Sunteți membru al vreunei asociații sau uniuni de creație din România sau din afara țării?
MRB: Particip la evenimente și cenacluri literare, de câte ori am posibilitatea. Sunt tehnoredactor și consilier colaborator al grupului cultural Cervantes.


SMA: Se scrie mult și lucrul acesta îl cunoașteți și dumneavoastră! Există piață de desfacere în România? Cărui segment de public vă adresați?
MRB: Piață de desfacere bineînțeles că există, însă din păcate observ că interesul noilor generații, pentru cartea tipărită, este din ce în ce mai scăzut. Majoritatea citesc acum în format electronic. Eu mă adresez cititorilor de toate vărstele, căci ceea ce scriu este diversificat, nu merg pe o singură idee, nici nu bat apa-n piuă pe o singură temă. Încerc să cuprind în vers o varietate de stări, fapte ori sentimente.


SMA: Sunteți o scriitoare consacrată! Unde vă pot găsi cititorii activitatea literară și de unde vă pot cumpăra cărțile?
MRB: Ținând cont de faptul că, am menționat și anterior, volumele mele le dăruiesc, cititorii mă pot găsi momentan în reviste și antologii culturale sau on-line pe site-urile de specialitate și pe canalul meu de youtube.


SMA: Este scrisul o formă de eliberare emoțională a sufletului? Vă simțiți împlinită la finalul oricărui manuscris?
MRB: Pentru mine, scrisul este o formă de exteriorizare a sufletului, o comuniune cu întregul din care provenim, un fel de medicament care vindecă orice rană interioară. Mă simt întradevăr împlinită cănd reușesc să definitivez un manuscris iar acest fapt îmi întregește aripile dăruite și mă impulsionează să zbor în continuare prin cerul deschis al liricului. Nu caut perfecțiunea, dar de fiecare dată îmi spun că pot mai mult și mai bine.


SMA: Cum vă alegeți temele sau ele vă aleg pe dumneavoastră?
MRB: De obicei, ele mă aleg pe mine, atunci când mă impresionează emoțional un anumit fapt, o imagine, un peisaj, un om. Călătoream într-o seară cu autobuzul prin centrul Bucureștiului și am zărit la un moment dat, pe un scaun mai în față, un bătrânel ce se uita lung în portofelul dumisale, numărând câteva monezi, Așa de tare m-a impresionat privirea lui tristă și întrebătoare, că am început să scriu. A rezultat un poem emoționant, dar adevărat (Desaga cu Vorbe), ce exemplifică realitatea societății de azi. Alteori scriu alegându-mi singură o temă, asta de obicei când sunt anumite sărbători naționale.


SMA: V-a trecut prin minte, vreodată, să renunțați la scris? Și dacă da, ce v-ar fi determinat?
MRB: Am renunțat la scris o bună perioadă de timp, datorită serviciului ce-l aveam, însă acum nu aș mai face acest lucru, căci scrisul îmi oferă bucuria și împlinirea de care sufletul meu are nevoie.


SMA: Considerați necesar introducerea în manualele de literatură a poeziei și prozei contemporane?
MRB: Chiar foarte necesar! Avem scriitori și poeți de talie mondială, despre care mass-media nu pomenește nimic. Elevii în școli nici măcar pe clasici nu îi știu cum ar trebui. Ar fi bine ca în programa școlară să se introducă și literatura contemporană, care este mai pe înțelesul generațiilor tinere, cred eu.


SMA: Ce mesaj aveți pentru tinerele talente?
MRB: Să își urmeze visul, indiferent de greutățile întâmpinate, să citească mult, căci acest lucru le va dezvolta modul de exprimare și le va îmbunătății vocabularul. Să nu dea înapoi, chiar dacă cei din jurul lor nu îi apreciază, căci va veni vremea când vor fi răsplătiți și recunoscuți.


SMA: Ce proiecte de viitor aveți?
MRB: Am mai multe proiecte alături de grupul cultural Cervantes, unul dintre acestea este promovarea tinerelor talente. Pe plan personal, doresc să public anul viitor, un volum de proză, unul de poezie, care este aproape finalizat și vreau să readuc în atenția publicului, clasicii români, prin intermediul canalului meu de youtube, oferind o altă formă artistică poeziei, cu ajutorul muzicii și îmbinării de imagini.


SMA: Perioada tumultuoasă prin care trecem v-a afectat în vreun fel activitatea literară și dacă da, în sensul pozitiv sau negativ?
MRB: În ambele moduri m-a afectat, dar acum, punând în balanță, brațul se înclină spre partea pozitivă, deoarece am reușit să scriu mai mult ca de obicei și să și public în același timp. Partea negativă a fost că nu am putut socializa și nici organiza lansări de carte o bună perioadă de timp, însă răsplata a venit ulterior.


SMA: La final de interviu, vă rog, lăsați un gând pentru cititori!
MRB: Le doresc să aibă parte de tot ceea ce este bun și frumos pe lume și le mulțumesc din suflet că există, căci fără de dânșii noi nu am putea fi atât de fericiți.

Sibiana Mirela Antoche,

jurnalist, membru U.Z.P.R.

by

Referinţă Bibliografică

SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII!/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 6 ianuarie 2023