SUSPINE

Țara în care vârstnicii suspină
e locul unde-am zis întâi acasă,
ea este minunată și frumoasă,
respectă,ocrotește și alină.

E glia unde au trăit străbunii
în care mama ți-a-mplinit destinul,
te-a mângâiat,crescut și plâns aleanul,
în care au fost omeniți străinii…

Unde Zamolxe a-mpărțit dreptatea
și a adus la sine toți eroii,
iar Decebal în fulgeratul ploii
a luat cu sine-n ceruri demnitatea…

Cu îngeri care-au coborât în cete
pe norii albi,pufoși ca niște turme,
să bată clopote și cânte-n surle
pe la vecernii…credincioși să ierte.

O lume plină de daruri celeste
în care chibzuiau minți luminate,
luciri,umbre și lacrimi adunate
au făurit o țară de poveste…

Astăzi se pare…este desuetă,
fiindcă acum și voi,contemporanii,
ați dat uitării ȚARA și țăranii,
pe INTERNET… noua MARE VEDETĂ…

Dar s-a uitat că mai sunt și bătrânii
cei de la care moștenim PĂMÂNTUL,
cu truda-nțelepciunea și cu SFÂNTUL
BUN SIMȚ, pe care l-ați pierdut voi, epigonii!

Și nu se vede greul sau amarul
pe care-l duc singuri cu demnitate,
și-au pregătit pomenile,cu toate
ce trebuiesc când vor trece hotarul…

Mentalități barbare și ostile
i-au condamnat la cruntă izolare
și nu vă pasă când vreunul moare
sau cât de greu duc ultimele zile.

Nimeni nu-i ocrotește sau alină
nu-ntreabă dacă au ceva pe masă,
copiii n-au trecut demult pe-acasă…
în țara unde vârstnicii suspină!…

by

Referinţă Bibliografică

SUSPINE – Pompiliu Crețu/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 8 iunie 2024