Unui Om cu totul special, pentru care am un respect deosebit. Și prețuire profundă. Săptămâna viitoare, vom fi martori, sub zodia poeziei, la lansarea volumului de versuri – SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR. Pot doar să mulțumesc pentru onoranta invitație și să promit că voi fi acolo, cu sufletul, cu inima, cu gândul, cu dragoste pentru poezie și pentru poeta ȘAROLTA LOTICA VAIDA.

Felicitări, pentru întreaga activitate literară desfășurată în spiritul valorilor autentice!

Mulțumiri, din adânc de suflet, pentru aprecierea și susținerea proiectelor noastre, la care ați achiesat. Gândul bun și sincer, transmis în lumina versului cules din răsărit de rouă și albastru necălcat, să vă fie temelie pentru zidirea în nemurire…

Versul să își culeagă smaralde din rugăciune și mir, din rouă și verde-miracol, din culorile curcubeului…

Felicitări, ȘAROLTA LOTICA VAIDA!

SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR

sau

LĂSAȚI-MI LACRIMA SĂ ADOARMĂ-N DOR…

SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR

să nu fiu cel ce-s trecător,

să stau la plug și-n priveghere

lâng-un izvor plin de tăcere…

Rămas la coasă, la izvor,

SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR

voi adormi în gânduri bune,

mă voi picta cu un cărbune…

Frumosul cânt, cules din toamne

îmi țese-un vis, cu tine, Doamne,

SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR,

eu, pe drumul meu, un călător…

Am strâns în vis multă căldură,

și-am adunat în timp și-n șură,

și amintiri, și flori, și nor,

SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR…

(Chiuzbaia, 3 iunie 2023)

ȘAROLTA LOTICA VAIDA – acrostih

Șederea în lumină

Adună gânduri nerătăcite

Rupte din val și sărutare.

Ochiul își țese cărarea în rouă

Liniștea strigă vântul iar

Timpul trece în toamne cu

Arome de gutui coapte și busuioc…

Lacrima târzie rămasă în dor și

Orizontul care-și așterne culoarea în

Trupul unui zâmbet cules din

Iasomie – își cheamă cerul și vântul într-o

Călătorie prin vise și cuvinte-stăpâne

Ale inimii zidite în veșnicie albastră învelită în rugăciune…

Viața adună culoare din stâncă albastră

Arome de umbră și lumină necălcată

Iar timpul și cerul vor fi un pod de rouă

Doar clipa mai toarce amintiri neculese din

Alte anotimpuri rămase în pribegie răstignită…

(a se citi pe verticală, prima literă din fiecare vers)

Vasile Bele, UZPR

ȘAROLTA LOTICA VAIDA – acrostih

Șederea în lumină

Adună gânduri nerătăcite

Rupte din val și sărutare.

Ochiul își țese cărarea în rouă

Liniștea strigă vântul iar

Timpul trece în toamne cu

Arome de gutui coapte și busuioc…

Lacrima târzie rămasă în dor și

Orizontul care-și așterne culoarea în

Trupul unui zâmbet cules din

Iasomie – își cheamă cerul și vântul într-o

Călătorie prin vise și cuvinte-stăpâne

Ale inimii zidite în veșnicie albastră învelită în rugăciune…

Viața adună culoare din stâncă albastră

Arome de umbră și lumină necălcată

Iar timpul și cerul vor fi un pod de rouă

Doar clipa mai toarce amintiri neculese din

Alte anotimpuri rămase în pribegie răstignită…

(a se citi pe verticală, prima literă din fiecare vers)

Vasile Bele, U.Z.P.R., Filiala Vâlcea

L.S.R., Filiala Cluj-Napoca

by

Referinţă Bibliografică

VASILE BELE: SĂ ADOARMĂ LACRIMA-N DOR sau LĂSAȚI-MI LACRIMA SĂ ADOARMĂ-N DOR… (ȘAROLTA LOTICA VAIDA)/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 6 iunie 2023