SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL „LUCIAN BLAGA”. SATUL ROM NESC – IZVOR DE SPIRITUALITATE ȘI CIVILIZAȚIE
(Ediția a II-a, 30 mai – 2 iunie 2024)
sau
Încă o întâlnire literară desfășurată sub zodia frumosului și a emoțiilor…
(Fărcașa – cronica unui „cenaclu literar”)
„Mai pregătit ca niciodată, dar și cu multă emoție, mă gândesc la ziua de vineri”… La asta mă gândesc, dacă tot mă întreabă facebooku’! Doar câteva zile ne mai despart până la Simpozionul Internațional „Lucian Blaga”, Ediția a II-a, se va desfășura, în Fărcașa, în perioada 30 mai – 2 iunie 2024, inițiator proiect – Nicolae Bud.
Am răspuns invitației de a participa la acest eveniment cultural, cu drag, și fiindcă tema acestui simpozion este „Satul românesc. Izvor de spiritualitate și civilizație”, mi-am manifestat intenția de a prezenta revista ,,Din vatra satului”, o revistă de literatură, cultură și artă, pe care am fondat-o în luna decembrie, anul 2009, iar acest an, 2024, fiind cel de-al XVI, al aparițiilor editoriale. În toți acești ani, fără niciun sprijin financiar, am reușit să „ieșim pe piața literară”, cu 48 de numere, în care au semnat scriitori valoroși, membri ai unor asociații sau uniuni literare, (repere importante în mediul literar).
În cadrul simpozionului vom prezenta cele mai proaspete apariții editoriale ale revistei, respectiv nr. 2 (47) și nr. 3 (48). Pentru a ne motiva în fața publicului iubitor de literatură, din colecția personală, voi prezenta și câteva numere mai vechi, din revista noastră, dar accentul prezentărilor vor fi, așa cum am amintit cele mai recente apariții (nr. 2 – prezentare redactor-șef Vasile Bele și nr. 3 – prezentare senior editor prof. Gelu Dragoș).
Încă un lucru pe care doresc să îl amintesc aici, legat de această revistă literară, este și faptul că sub egida acesteia, organizăm de câțiva ani Tabăra Literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”, prima ediție având loc în toamna anului 2021, tabără care a devenit din prima ediție internațională, prin participarea, la acea ediție, a scriitoarei Maria Tomița Corini, din Republica Moldova, cea care, fiind o norocoasă, prin tragerea la sorți, a câștigat participarea gratuită, pentru ediția următoare, (anul 2022).
Un mare și din suflet mulțumesc, îl voi adresa distinsei președinte Florica Bud – Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, care a făcut public organizarea acestui eveniment și, repet, lansând invitația de a participa. Este o onoare să fim prezenți în cadrul unor astfel de evenimente, și totodată ne obligă, implicarea și participarea noastră alături de nume de marcă din elita literaturii române.
Din Comitetul de organizare, fac parte:
– Acad. Dumitru Murariu – Vicepreședintele Academiei Române;
– Nicolae Bud – membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România;
– Ioan Stegeran – Primarul Comunei Fărcașa;
– Viorelia Maria Vele – Director, Școala Profesională Fărcașa;
– Dr. Grigore Vida – Secretar științific al Secției de Filosofie, Psihologie, Teologie și Pedagogie.
Din Comitetul de Selecție a Lucrărilor – trimise spre aprobare, face parte, inclusiv, băimăreanca prof. dr. Daniela Sitar Tăut – Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, Baia Mare. Amintesc, tot în acest context, și pe dr. Eugeniu Nistor (cercetător științific gr. I), dr. Grigore Vida (secretar științific) și prof. dr. Bogdan Danciu (cercetător științific gr. II), în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române.
Revista DIN VATRA SATULUI, apare la recomandarea ASCIOR (Asociația pentru Civilizație Ortodoxă), la recomandarea Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, sub egida L.S.R. (Liga Scriitorilor din România), iar cu următoarele numere vom apărea sub egida U.Z.P.R. (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România), fapt ce ne bucură și ne motivează și mai mult să fim severi cu noi înșine, să susținem valorile noastre autentice, să promovăm satul românesc și tradițiile din lada de zestre a acestuia.
Mulțumesc, echipei tehnice, cu care colaborăm, bucurându-ne de obiectivitate și autenticitate, apreciind și încurajând, cât ne este cu putință, valorile noastre.
Motto:
„Veșnicia s-a născut la sat!”.
Lucian Blaga
Și, a fost ziua de 31 mai 2024! Zi cu noroc și cu multă emoție pentru cei care și-au lăsat treburile casnice/zilnice și au pornit, spre Comuna Fărcașa (Primar Ioan Stegeran), la întâlnirea cu organizatorii celei de-a II-a ediții, a Simpozionului Internațional „Lucian Blaga”, (30 mai – 2 iunie 2024). Tema acestui simpozion este: „Satul românesc – izvor de spiritualitate și civilizație”, inițiator și coordonator eveniment Nicolae Bud, având ca parteneri Academia Română – Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, Comuna Fărcașa, (Primar Ioan Stegeran), Școala Profesională „Lucian Blaga”, din Fărcașa (director Viorelia Maria Vele) și, nu în ultimul rând, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș.
În data de 30 mai 2024 (joi) a fost planificată primirea invitaților, iar spre seară, la Căminul cultural Buzești, elevii Școlii Profesionale Fărcașa, au oferit un spectacol artistic celor care au răspuns prezent, invitației.
Azi, 31 mai 2024, a fost deschiderea oficială a acestui simpozion, cu un „Cuvânt de deschidere” rostit de către inițiatorul și coordonatorul proiectului – Nicolae Bud, Primarul Comunei Fărcașa – Ioan Stegeran, Academician Dumitru Murariu – Vicepreședintele Academiei Române, Viorelia Maria Vele – în calitate de gazdă primitoare și Director Școala Profesională „Lucian Blaga”, Fărcașa.
Sesiunea științifică s-a desfășurat în paralel, cu activitatea literară a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș (președinte Florica Bud), așa că despre referatele participanților nu pot să fac rostire, pentru că am fost prezent la activitatea cenaclieră, unde am prezentat revista DIN VATRA SATULUI.
Totuși, îmi permit să spicuiesc câteva referințe din cadrul simpozionului:
– Prof. dr. Eugeniu Nistor, (cercetător științific gr. I), Institutul de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române, București, a prezentat referatul: ,,Satul românesc ca «axis mundi», în opera lui Lucian Blaga”;
– Conf. univ. dr. Maria Sinaci, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad – „Și totuși a vorbit: Lucian Blaga despre tăcere și cuvânt”;
– Conf. univ. dr. Iacob Coman, Facultatea de Teologie, București – „Lucian Blaga – poezie și filosofie mistică”;
– trad. dottore Fabio Melano, președinte al Clubului de dezbateri „Orizzonti Latini”, Milano-Italia, „Despre Lucian Blaga și traducerea în limba italiană a volumului de aforisme «Discobolul»”;
– trad. Gheorghe Vințan, președinte al Asociației Culturale „Juan Ramon Jimenez și Lucian Blaga”, Madrid- Spania, „Lucian Blaga și traducerile din opera sa în limba spaniolă”;
Și încă mulți alți scriitori prezenți – Vicențiu Tinc, prof. univ. dr. Narcis Zărnescu, drd. Maria Amarinei, prof. univ. dr. Ioan Biriș, prof. univ. dr. Florea Lucaci, conf. univ. dr. Ștefan Dominic Georgescu – fiecare cu referate, pe care le veți putea afla ulterior, eu, revin, la partea cenaclieră, desfășurată în „Sala profesorală”.
Partea de deschidere a aparținut cercetătorului științific gr. I, prof. dr. Eugeniu Nistor, care a apreciat valoarea literară existentă în Maramureș, adăugând, în plus, un cuvânt de mulțumire adresat tuturor maramureșenilor care își iubesc tradițiile și obiceiurile folclorice – adevărați ambasadori și promotori culturali, alături de cei aflați în Cetatea Bucovinei.
Și, uite așa, am intrat în prezentarea volumului „POFTA-N CUI ȘI ALTE POHTE”, apărut la Editura eLiteratura, ISBN 978-606-001-442-3, autor Florica Bud – președintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Despre volum au vorbit extraordinar de frumos prof. dr. Terezia Filip, prof. Gelu Dragoș, prof. Pamfil Bilțiu, Maria Bilțiu – cea care, în contextul întâlnirii literare, i-a dedicat și un poem. În final, am hotărât să spun și eu câteva cuvinte, pornind de la aprecierea făcută de scriitorul Grigurcu, citat de către Irina Petraș (USR-Filiala Cluj): „Florica Bud, posedă o scriitură atât de personală, încât paginile dumisale, pot fi identificate numaidecât, chiar cu absența semnăturii”.
Spicuiesc, „în pas alergător”, câteva referințe despre volum și autoare. Din punctul meu de vedere, volumul semnat și prezentat (amintit supra!), dăruit familiei extinse, din drag și cu multă iubire, nu este un volum precum oricare altul, ci este unul biografic, (zic eu!), și pot confirma spusele mele citând din „Cuvânt către cititor”, semnat de autoare: „Dacă cineva mi-ar fi prezis în copilărie, ori în preadolescență, adolescență și chiar în postadolescență, că voi decădea într-atâta, încât voi ajunge să bucătăresc de plăcere, să mă și laud cu asta, să am într-o revistă literară o rubrică de amintiri și pohte din copilărie, ba mai mult să scot o carte și apoi încă una în care să aduc pe tapet, ca să folosesc o expresie istorică, subiecte legate de mâncăruri – aș fi zis, mai mult ca sigur, nu poate fi vorba despre mine”.
Iată, dragii mei, sinceritatea și noblețea sufletească a autoarei. Puteți cântări altfel toate acestea? Eu, nu! Personajele din volumul acesta – „Pofta-n cui și alte pohte”, sunt imaginar-reale: Spiridușul Limbă Dulce, Spiridușul Fără Mic Dejun, Flămânzilă New Age, Spiridușul Plata Domnului – vin dintr-o lume de basm, dintr-o lume fantastică, și totuși, reală, în care, iată, uneori, „spiridușii pregătesc lemne pentru cină…”. De Spiridușul Să Dăm Spiritului Întîietate, ați auzit? Recomand lectura acestui volum, și cu siguranță o să aflați cine este și ce hram poartă. Câtă originalitate?! Așa am aflat despre Chelința lui Emil Gavriș, despre Tohatul lui Petre Dulfu, despre Ulmeniul lui Florian Ulmeanu (profesor dr. fondatorul Societății de Medicina Culturii Fizice din România).
Țicăul, aparține lui Tzitrom „o româncă de etnie romă, cu o voce divină…”. Ce frumoasă rostire și asemănare, om și așezare, o comunitate asociată cu un om, sau un om asociat cu o asezare, mi se pare un lucru extraordinar. Și iar vorbim despre autenticitatea și originalitatea autoarei. Nu am mai întâlnit o astfel de exprimare fantastic de frumoasă. Mi-ar face mare plăcere să aud, de exemplu, de Chiuzbaia lui Vasile Bele, de Lucăcești-ul lui Gelu Dragoș sau de Plopiș-ul lui Nelu Danci.
Acest volum, sau această carte, este „o carte a cărților”. Este și un volum de proză scurtă. Apoi, să nu uităm de personajele din viața basmului, spiridușii despre care am făcut rostire. Ne întâlnim cu lumea minunată a lui Petre Dulfu, din Tohat. Este o carte despre graiul local și expresiile locale, extraordinar de frumos așezate în propoziție sau frază. Să mă motivez? Cuvinte precum: „silvoiț” – „de prune bistrițe… nu că silvoițul s-ar face din alte poame, decât cele subliniate”; marhă (animalele dintr-o gospodărie), hăpt (chiar), dărabă (bucată), scrijaua (bucată sau felie de pâine), phita (pâine), mniere (zahăr), pophiroș (hârtie), tiriboanțele (roabă), porodici (roșii), poprici (ardei), pepeni (castraveți), musai (obligatoriu), cucuruz (porumb, mălai).
Fantastica includere a acestor cuvinte arhaice, în text/context, este, în fapt stilul propriu dăruit de către autoare.
Acest volum este și un jurnal: „De aici, am trecut Someșul cu podul plutitor, pe malul celălalt, în satul Chelința. Din acest sat a plecat la București, Emil Gavriș, cel care a încântat cu vocea și vioara măiastră, atâtea generații. Tot aici a văzut lumina zilei tumultuosul poet și prozator Vasile Morar (n.a. Fie iertat!)”. Fără să greșesc, repet, este o carte a cărților, un jurnal, o carte despre onomastica locului. Capitole precum: „Amninosurile copilăriei” sau „Viganăul bubi-barson”, sunt repere extraordinare în monografia locului – monografia muncilor (a se vedea ,,porcăritul”). Onomastica locului este un capitol aparte: Ilca, Lodovica, Lucreția, Jenica, Domnica, Finuca, Rachița, Onorica, Mura, Verona, Ruja, Aurica, Lotica, Borișca… sunt doar câteva repere de interes onomastic fantastic.
Este și un volum toponimic al locului: „La Tănei” – unde mergeau la păscut marhăle; „La Pomnițari” – „pășunea porcilor care se situa chiar pe malul Someșului”; „Pe Horgoș” – locul pe unde treceau porcii. Până și animalele au nume – Mândraia, văcuța!
„În schimb, în anii de liceu, am purtat tristețea părului scurt. În loc să mă bucur de codițele și fundițele albe aferente, eram tunsă ca un băiețoi. Am hotărât să îmi tai pletele bălaie, la care țineam atât de mult, după examenul de admitere la liceu!”. Nostalgie! Tulburare sau netulburare sufletească.
Să nu uităm, autoarea scrie despre autenticitatea locului cu obiectivitate și concretețe. Cu acribie. Cu responsabilitate și prețuire pentru locuri, oameni, fapte, istorie…
Florica Bud, prin această carte, se lasă descoperită, se lasă (re)găsită, ne dezvăluie aspecte ale tinereții Domniei Sale, (pe care nu ai cum le șterge), în cel mai autentic mod.
Florica Bud, este prin excelență, un promotor autentic al satului românesc. Este elementul de legătură între modernism și tradițional. Aici, o descopăr, cu adevărat pe Florica Bud – promotorul cultural din elita literaturii, încât mai că îmi vine să o copiez, deși nu aș avea aceeași autenticitate.
Mulțumesc, Florica Bud, pentru exemplul literar oferit. Florica Bud, și creațiile Domniei Sale, pot fi repere importante pentru viitoare lucrări de licență sau teze de disertații masterale. Chiar mi-aș asuma o astfel de teză privind „Opera Omnia – Florica Bud”.
Mulțumesc, Florica Bud, pentru exemplul de implicare în viața literară a Maramureșului și a creatorilor maramureșeni. Premiile, diplomele, aprecierile la nivel local sau național confirmă valoarea literară a omului de litere Florica Bud. Felicit această apariție editorială și o recomand. Datorită Domniei Voastre, azi, suntem aici, în număr așa de mare: Terezia Filip, Maria Berciu, Mihaela Poduț Ienuțaș, Lotica și Simion Vaida, Maria și Pamfil Bilțiu, Ștefania și Adrian Donca, Nelu Danci, pr. Radu Botiș, Nicolae Scheianu, Flaviu Claudiu Mihali, Ioana Mailatescu Săcăleanu, Gelu Dragoș, Cornel Cozmuța, pr. Gheorghe Pop.
*********
A urmat momentul prezentării revistei DIN VATRA SATULUI – cele mai recente apariții editoriale – nr. 2 (47) și 3 (48), cel din urmă prezentat de către prof. Gelu Dragoș. Am prezentat membri fondatori, cei care am pornit pe acest drum din anul 2009 (2024, fiind al XIV-lea an al aparițiilor): Ramona și Gheorghe Ursan, Florica Jurasko, Marius Săsăran și Cristina și Vasile Bele. Se întâmpla în luna decembrie, când încă în Chiuzbaia, mai ființa Festivalul de Obiceiuri și Datini de Iarnă, azi, desființat sau mutat „la centru”, în Baia Sprie.
Deocamdată, revista DIN VATRA SATULUI – este un produs literar recomandat de către ASCIOR – Asociația pentru Civilizație Ortodoxă, recomandat de către Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, apare sub egida L.S.R., iar din următoarele numere, apare și sub egida U.Z.P.R. – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Am prezentat proiectele noastre literare, desfășurate sub egida revistei DIN VATRA SATULUI. A se vedea Festivalul Concurs „Acrostih și poezie – DIN VATRA SATULUI” (2023). A se vedea, Festivalul Concurs Tautogramă (2024). Cu siguranță despre toate acestea, se va mai vorbi mult, pentru că ne așteaptă momentul Tabăra literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”, care se va desfășura în perioada 29 august – 1 decembrie 2024.
Doamne ajută, să fie bine!
*******
Am primit de la pr. Radu Botiș – un prieten drag și foarte bun colaborator pe linie literară – cel mai proaspăt număr al revistei MĂRTURII MARAMUREȘENE (mulțumesc pentru aprecierea și includerea în paginile revistei a unor materiale semnate de către mine!), pe care mi-am permis, preț de câteva secunde, să o prezint în fața participanților. Pot să vă mărturisesc că în această revista, apar cu materiale, de la primul număr, fără nicio întrerupere. Mă bucură și mă onorează acest lucru. Mulțumesc colectivului de redacție al revistei pentru aprecierile sincere de care sunt beneficiar.
Și, pentru că tot vorbim despre reviste, fiind prezent la această întâlnire literară înclusiv editorul Flaviu Claudiu Mihali (Editura Casa Cărților, Baia Mare), am felicitat și apariția editorială a revistei FREAMĂT, apărută sub egida L.S.R. – Filiala Maramureș (președinte Carmena Felicia Băințan). Uite că, într-un spațiu destul de mic, aș zice, gândindu-mă la arealul Maramureș, vorbim despre trei reviste, dar vă asigur că în acest spațiu la care mă refer, mai sunt și altele, ceea ce este un lucru extraordinar de frumos.
Finalul intervenției/prezentării mele mi-a dat și mai multă emoție. Editorul Flaviu Claudiu Mihali, „nu a venit cu mâna goală”, la acest simpozion. Pe lângă faptul că a adus amintita revistă Freamăt, mi-a făcut o surpriză extraordinară. Este vorba despre volumul de versuri, tipărit la Editura Casa Cărților, Baia Mare – AȘTEPT ND TĂCEREA ALBASTRĂ. 53 – pe care am prezentat-o participanților, mulțumind, firesc, cu inima încărcată de emoție și bucurie, editorului pentru această surpriză minunată. Cât despre lansare acestui volum veți afla vești la momentul oportun – în cadrul Taberei literare, din toamnă.
De la scriitoarea Maria Berciu, am primit volumul de proză G NDURI, apărut tot la Editura Casa Cărților, Baia Mare. Adâncă prețuire și respect profund, cu mulțumire, pentru acest dar. Cam așa arată agenda literară a acestei zile. Ne-am despărțit cu gândul că doar noaptea ne desparte și în data de 1 iunie (sâmbătă), a treia zi din cadrul simpozionului ne revedem. În această zi, sunt anunțate prezentările unor reprezentanți de marcă ai Maramureșului: prof. dr. Terezia Filip, prof. Pamfil Bilțiu, prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, pr. Gheorghe Pop, prof. dr. Ilie Gherheș, alături de alți participanți la acest simpozion.
Ne revedem, cu bine, mâine – 1 iunie, începând cu ora 10.00, tot aici, la Farcașa, în continuarea susținerilor și prezentărilor lucrărilor literare aprobate de Comisia de Jurizare și Evaluare.
Doamne ajută și mult succes, tuturor!
1 IUNIE 2024.
SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL ,,LUCIAN BLAGA”
SATUL ROM NESC – IZVOR DE SPIRITUALITATE ȘI CIVILIZAȚIE
(ediția a II-a, Fărcașa, 30 mai – 2 iunie 2024)
1 iunie – LA MULȚI ANI, tuturor copiilor! LAMULȚI ANI, tuturor celor care se simt în suflete copii. LA MULȚI ANI, chiar și acelora care gândesc copilărește!
1 iunie 2024 – o nouă zi, alte emoții și bucurii. Ne revedem cu organizatorii, pregătiți fiind, să ascultăm referatele ce vor fi prezentate. Sesiunea începe cu mesajul de salut al ințiatorilor și coordonatorilor acestui simpozion și cu prezentarea programului pentru ziua în curs – timpul alocat pentru fiecare referat – 10 minute, iar dacă vor fi întrebări sau discuții pe marginea referatelor, s-a acordat 5 minute, cu rugămintea moderatoarei prof. dr. Anca Minodora Costin Hendea, (Secretar de stat în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse), de a nu depăși timpul acordat. Iată, cum arată agenda zilei și personalitățile care conferențiază.
Este invitată pentru a-și prezenta referatul dr. Ioana Nicoleta Meleg – cercetător științific gr. II, Institutul „Emil G. Racoviță”, pentru Știință și Explorare Medii Extreme, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca – „Exploatarea trecutului în lumina prezentului din perspectiva biomoleculelor”;
– Pr. Ionel Pop, parohia Buzești, comuna Fărcașa, prezintă „Paradisul rustic la Lucian Blaga”, un referat foarte frumos întocmit, cu referire la dragostea lui Lucian Blaga pentru tot ce înseamnă satul românesc.
– prof. dr. Adrian Vasile Sabău, din cadrul Inspectoratului Școlar pentru Limba și Literatura Română, cu referatul „Discursul de recepție în Academia Română. Blaga și Rebrean. Elogiul satului și lauda țăranului”;
– ing. Viorel Traian Lascu, reprezentant al Fundației „Emil G. Racoviță” pentru Știință și Explorare Medii Extreme, cu referatul „Patrimoniul de lângă casă – suport în dezvoltarea comunității rurale”;
– Conf. univ. dr. Terezia Filip, Baia Mare, cu referatul „Lucian Blaga – între elanul dionis
by