Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » UMOR » PAMFLET » Marin Ifrim: România la o sută de ani, o problemă de timp

Marin Ifrim: România la o sută de ani, o problemă de timp

In PAMFLET, TABLETA

România are o problemă de timp. Ceva sefeistic. Unii dictatori s-au născut în secole greșite, alții au luat-o înainte și au pus țara la punct, la punct și virgulă, la liniuță, cratimă, sedilă etc. Toți tâmpiții și idioții sunt experți în câte ceva mai mult decât multul. Toți politicienii au o țară a lor, separată de noi, din profilaxie. Se spune că, pe vremea foamei, când vedea lumea la cozi ecuatoriale, tovarășa Elena Petrescu era nevrozată de ”viermii înfometați”. Așa o fi fost. Acum există cozi la bancomat, la amărâtele de salarii și de pensii. Vă spun cu mâna pe suflet și pe bărbăticiunea mea, niciodată nu am văzut, la coadă, la bancomat, vreun Ion Iliescu, de exemplu. Ăștia lucrează cu alți roboți. Nu mai suntem în timpul nostru, electoratul nu mai are presiune, nu i se mai ridică, nu mai e cazul să avem viitor. Eu ca eu și alții ca mine, nu mai avem nevoie de dimineți televizate. Mă gândesc la copii, la nepoți și la infinitul vieților scoase din/spre mine. România are o problemă de timp. E înapoiată cu voie de la împușcătorii din 1989, e ținută în Evul Mediu, inclusiv de ospătari cu pretenții de ”lucrători la servicii”. În România nu te poți educa decât (precum) iepurele bătut de milițieni doar ca să recunoască și să declare că e mistreț. România are o problemă de timp anotimpat. Timpul nostru e semnat pe leu pisicat, pe bancnote și monede de tras apa în Groapa Marianelor. Isărescu Mondialul conduce spița bicicletei. Dincolo de toți proștii planetei.ro. În ce secol am fi, dacă ăștia n-ar fi fost, mă întreb și eu, ambiental. Astăzi am stat la un stat de vorbă. Am fost înregistrat la greu. Și filmat, de la capătul capătului, de la vreo 30 de metri, de către două dame cu fețe devidate, cu câte un ochi la Videle, unul la mine, altul la făină, și altul la slănină. Asta e România noastră, toată lumea să nu fie, niciodată în trezie, fără care să nu știe, că există eterie. Fetele cu ochi de vultur au venit, la terasă, cu vreo 25 de minute mai devreme. Noroc că știam. Ca timpul care se grăbește. Le-am văzut și mi-am dat seama că nu au chip. Păreau niște moace perucate, vopsite înclusiv unde vopseaua e doar neagră. Cu asta se ocupă cei ocupați de ocupațiile noastre. Timpul nostru e timpul lor, al anacondelor. E un timp numai bun de dus la dl. dr. Ciomu. Să i se taie respirația. Ca la Țirțiac, omorâtor de mistreți. Ca-n pădure.

Marin Ifrim

Facebooktwitterby feather

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.