Cu regret nedisimulat, aflu abia azi, în ziua înhumării, că a plecat la Ceruri dl. ing. dr. Ionel Lupu, specialist în dendrologie, fost director adjunct al Grădinii Botanice din Iaşi (ani mulţi), fost dascăl universitar asociat al Universităţii “M. Gogălniceanu” Iaşi, preşedinte al Asociaţiei Dendroornamentale “Anastasie Fătu” Iaşi, Cetăţean de onoare al comunei Miroslovești (jud. Iaşi), colaborator dedicat al gazetelor noastre săteşti “Glasul satului” şi “Muguri de la sate” (publicaţii, din păcate, cu apariţie efemeră). Este fiul aleşilor învăţători din Ciohorăni Alexandru şi Elena Lupu, el însuşi împărtăşind (timpuriu, într-un scurt episod) experienţa apostolului sătesc. Cunoscându-l în contextul activităţii noastre legate de publicaţia “Glasul satului” şi de evenimentele culturale locale la care a participat cu vădită afecţiune faţă de baştină, am legat chiar o uşoară prietenie.
Ca într-o premoniţie, chiar în zilele acestea, făcând ordine în documentele personale, i-am recitit afectuos scrisorile şi i-am admirat fotoimprimantele conexe articolelor sale, inclusiv celor prefigurate pentru următoarele ediţii ale gazetei. Acribia sa de specialist pedant, cu respect pentru domeniul căruia şi-a dedicat viaţa profesională, a constituit pentru mine un model transferabil modestelor mele preocupari, din păcate, prea târziu oferit.
Transmit prin această fulguraţie de gânduri piosul meu omagiu memoriei celui care a fost dr. ing. Ionel Lupu şi sincera compasiune Dnei prof. Eleonora Lupu şi fiului distinsei sale familii, vitregită acum prin dureroasa dispariţie a celui care a fost coloana de maximă rezistenţă a edificiului familial.
Dumnezeu să-l ierte de inerentele păcate lumeşti!
(Mi se asociază, în trista trăire şi condoleanţe, prof. Ioan Pârlea şi ec. Ionuţ Gospodaru, fostul primar din perioada colaborării cu distinsul intelectual ieşean.)
Foto: Dl dr. ing. Ionel Lupu, „consultând” starea de sănătate a celor 16 plopi eminescieni (acum, cu soț) care mai erau în viață.


