DRUM LIN SPRE STELE ELEONORA STAMATE
O veste tristă, un gând întristat, la prematura dispariție a poetei tecucene ELEONORA STAMATE, O poetă de mare forță și acuratețe lirică, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bacău, fondator și redactor-șef al revistei Tecuciul Literar și Artistic, Eleonora Stamate este o mare pierdere pentru noi toți.
Profesoară de limba română şi de limba franceză la Şcoala „Dimitrie A. Sturdza” din Tecuci, Eleonora Stamate s-a născut pe 1 martie 1953, la Craiova. A absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii din Craiova (1978), după care s-a stabilit la Tecuci.
A colaborat la numeroase publicaţii gălăţene, inclusiv la „Viaţa liberă”, a fost redactor-şef al revistei „Tecuciul literar-artistic”, membră fondatoare a Asociaţiei „Ion Petrovici” din Tecuci şi a Clubului de literatură universală „C. D. Zeletin”, a înfiinţat şi a condus Cenaclul literar-artistic „Nichita Stănescu 2000”, a fost redactor-şef la revista „Bilete de ucenici”, unde a şi debutat ca scriitoare. A semnat, printre multe alte publicaţii, în „Glasul Tecuciului”, „Semnal”, „Porto-Franco”, „Dominus”, „Antares”, „Şcoala gălăţeană”.
A fost membră a Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat peste 20 de volume, printre care „Simfonia crepusculară”, „Castelul îngerilor”, „Reverberații cotidiene”, „Tecuci – mon amour”, „Aura umbrei”, „Răsărit în amurg”, „Între mir și Klavir”.
A fost recompensată cu Premiul pentru poezie la Festivalul Naţional de Poezie „Grigore Hagiu”, ediţia a XII-a (2003), Premiul „Ştefan Petică” pentru volumul „Castelul îngerilor”, Premiul de excelenţă din partea Consiliului Local Tecuci (2002), Premiul pentru activitate culturală al Bibliotecii Municipale „Ştefan Petică” din Tecuci (2006), Diploma de onoare din partea Casei de Cultură din Tecuci (2015). În septembrie 2022, i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Tecuci.
Îi spunem dragei noastre poete… DRUM LIN spre patria îngerilor lui DUMNEZEU!
Redăm câteva dintre spicuirile criticii literare legată de opera lirică a Eleonorei Stamate, un poet valoros de factură neo-romantică al ultimelor decenii.
„Citesc poezia Eleonorei Stamate cu interes și plăcere. În lirica domniei sale se întrepătrund realitatea reală și realitatea imaginară. Poeta accede la aceasta din urmă ca la o văpaie virtuală care-i luminează adâncirea în înțelegerea filozofică a existenței în general și a sufletului în particular. (…) O poezie sinceră și frumoasă, străbătută de obsesia lexicului genuin și a tot ce scapă printre cuvinte, în a cărei lumină se limpezesc negurile gândului”- C.D. Zeletin
„Austeră, învolburată, înlăcrimată pe alocuri, nu mai puțin sinceră, curată, expresivă, feminină în esența ei, este poezia Eleonorei Stamate. (…) Poeta se destăinuie, își scoate sufletul la vedere, se vrea înțeleasă, dorește ca citittorul să știe adevărul despre o viață, viața ei, socotind că astfel va realiza, va închina un necesar elogiu frumuseții ori…imperfecțiunilor naturii umane rătăcitoare la răscruce de spații, timpi, istorii, în căutarea fabulosului paradis pierdut!”- Calistrat Costin
„Metaforele grațioase, sugestiile de gând, comparațiile reușite fac parte din structurile expresive ale poetei, pe fondul unor stări de meditație și contemplare cu inima a înconjurătorului, a fenomenelor ce se decantează subtil până la acea stare sublimă numită catharsis. Conștientă că doar prin Cuvânt poate învia și din nou dărui la rândul ei viață, Eleonora Stamate i se supune Cuvântului…” – Cezarina Adamescu
„Într-un registru melancolico-defensiv, Eleonora Stamate purcede mai profund, cu fiecare nou titlu de carte, întru descoperirea sensurilor existențiale proprii, dar și a relației identitare cu Dumnezeu, a echilibrării energiei vitale vieții. Tăcută, sensibilă, în zbor de fluturi pe portative cu dor, cântând note dintr-o simfonie surdă, scrisă într-o permanentă stare de veghe, poezia sa aduce mai aproape de simțirea cititorului străfulgerări de gând dintr-o lume, cu certitudine mult mai bună. Un întreg univers în care nu încape mânia, ura, neiubirea, ci se amplifică perpetuu – asemenea unor petale de flori – raze de soare pentru frunțile înnegurate, căldură pentru inimile înghețate, liniște pentru sufletele tulburate. O carte specială, cu un mesaj aparte: nevoia desăvârșirii interioare, prin eliminarea/atenuarea influențelor exterioare și dobândirea absolutului asupra propriei lumi, care nu se dorește a fi una superioară alteia/ altora, ci poate doar binecuvântată cu mai multă lumină!” – Gheorghe A. Stroia
„Poezia doamnei Eleonora Stamate este o ofrandă adusă sentimentului orfic cu o patimă de vestală îmbolnăvită de candori și absorbții solare. O sensibilitate autoflagelantă și izbăvitoare, de perpetuă renaștere în culmi, (…), cu purități descântate de floare angelică și crăiță cu mirosuri tari. Bun venit Eleonorei Stamate întru eternizarea clipei!”- Constantin S. Dimofte
„Există în lirica românească actuală, după umila mea părere, poeți care transformă tot ce ating în poezie. Din această categorie binecuvântată, de o mare sensibilitate și inteligență creatoare, face parte și Eleonora Stamate. Eleonora Stamate crede cu tărie că poezia tămăduiește, că forța cuvântului este magică; devine panaceu universal. Poeta scoate la lumină partea bună, luminoasă a cuvântului, acea parte care face lumea să devină suportabilă, dacă nu mai bună”- Dan Movileanu
„Eleonora Stamate scrie poezie originală, de reflecție, în spiritual unor descoperiri poetice făcute pe risc propriu, menite să înnoiască, să însuflețească și să perpetueze Poemul”- Nicolae Dabija
„O poezie diafană care reușește să exprime trăiri intense, dar nu violente, o gândire în imagini florale care reușește să apropie expresia literară a poetei de acel entuziasm creator care este foarte aproape de rugăciunea omului care descoperă frumusețile naturii și ale Creațiunii”- Viorel Dinescu
ARMONII CULTURALE
George-Nicolae Stroia – director;
Gheorghe A. Stroia – președinte onorific
by