Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Anestezie

Eugen Serea – Anestezie

Eugen Serea
Anestezie

Nu mă mai dor, cum mă dureau demult
Cuvintele, săgeți purtând otravă
Din Lumea ca o inimă bolnavă
În mâna unui mândru zeu incult
Ce-a câștigat-o, pariind absurd
Pe-un cal și șchiop, și chior, și mut, și surd.

Nici nu mai simt (cum se-ntâmpla atunci,
În vremea când credeam în omenie)
Că dragostea e flacără, e vie,
Nu-i o poveste să-i adormi pe prunci,
E vis al Nemuririi pe pământ!
Așa trăiam… Azi nu mă înfierbânt.

Dar nu regret fracturi și cicatrici,
Citesc în ele ca în Sfânta Carte
Enigme despre Viață, despre Moarte,
Cu îndrăzneli mărunte, sfinte frici
Păzite-n os de gardieni inerți,
Învățătură fiilor incerți.

Mă rog atât, să iert… Să uit apoi
Tot ce-am trăit ca om crescut de bestii
Numite strâmb „cugetătoare trestii”
În trista viermuială din noroi
În care m-am trezit neîntrebat,
Ce m-o vedea doar când voi fi plecat…

joi, 16 iunie 2022

Facebooktwitterby feather

Un comentariu

  1. Stroia George

    Minunate versuri, pline de o încărcătură de înțelepciune, cu note aforistice suave. Ne bucurăm pentru prezența ta în Armonii Culturale, dragul nostru poet! FELICITĂRI!

Comments are closed.