Mă cheamă liniştea orelor târzii
să-ţi culeg lacrimi de flori şi sfinţi
din ochii adânci, din lanuri de grâu copt,
legănându-se în miez de vis de prinţi.
O, cât de mult aş vrea să mă pierd
pe urme de rătăcitori sihaştri,
prin codrii, printre silabe de rugăciune
ca ochii tăi, ca ochii lor – albaştri.
O, cât de stele miroase acest trup
că-mi vine să sărut asfinţitul pe frunte
şi-mi mai vine să zbor neauzit, neştiut
şi să-i las numai lui zboru-mi s-asculte.
Când tainele se întâlnesc, seara, la fântână,
aş vrea să devin fără să ştiu curcubeu,
şi când mamele ne trimit la culcare,
să plâng iar, în genunchi, Îngeraşul meu.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..