Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » CARTI PRIMITE LA REDACTIE » Georgică Manole: ”Buzunarul cu idei”

Georgică Manole: ”Buzunarul cu idei”

In CARTI PRIMITE LA REDACTIE, CRONICI, NOI APARITII, SEMNAL EDITORIAL

Georgică Manole: ”Buzunarul cu idei”

Până în 1989 existau câțiva critici literari care, în funcție de zona sau de gruparea proximă, aveau o activitate literară subiectivă, oportunistă, conformă cu tabu-urile ”realităților” de atunci. Erau promovați la rangul de poeți naționali fel de fel anomalii ale literaturii literare, mediocrități gen N. Prelipceanu. Nu exista regiune neînfeudată cultural în care să nu-și desfășoare activitatea științifică doi-trei critici, recunoscuți drept autorități în materie. Cel mai longeviv este ”miliardarul” de carton Ștefănescu. Nu erai în ”cărțile” acestora, nu existai nici măcar la capitolul și alții. Mulți dintre acei ”procurori literari” își exersează și acum neputința de a înțelege, cât de cât, ce este, de unde vine și încotro se îndreaptă literatura, făcându-și nevoințele spirituale prin foi de provincie sau reușind performanța de a sta proțăpiți în vârful limbii câte o jumătate de secol, nu doar un sfert de veac precum răposatul de la Târgoviște, analfabetul ieuropean cu savanta sa de renume  mondial. A fi critic literar nu înseamnă a fi un ins care gândește mai mult decât un autor sau decât un cititor. Cei care prezintă cărțile altora sunt niște ființe altruiste, raționale și bine intenționate. Așa s-a ajuns, de exemplu, ca, poeții, între ei înșiși, să-și prezinte aparițiile editoriale, chestiune făcută cu dexteritatea unor filologi mai mult decât agreabili. Unul dintre reperele intelectuale, care, cu o răbdare de ceasornicar, face și desface ”articulațiile” literare ale prezentului, liric sau epic, se numește Georgică Manole. Dincolo de satire, epigrame, poezii, eseuri, jurnale, dialoguri etc. (nouă cărți), acesta reprezintă o conștiință a timpului său, chestiune demonstrată cu măiestrie și rafinament, în diagnostice greu de combătut, precum suita de cronici literare adunate în a zecea și cea mai recentă carte a sa – ”Buzunarul cu idei”, Ed. ”Stef”, Iași, 2017, 283 pag.). Seriozitatea analitică a lui Georgică Manole ne convinge că a citit cărțile la care se referă, cu interesul cuvenit, denotând cunoștințele și flerul unui arheolog al timpului său (istoric și literar). Iată un miraculos crez al criticului literar, un fel de autoportret în oglinda unei apei cristaline, ușor brizate de respirația ”trestiei gânditoare”: ”Cărțile sunt asemenea escadrilelor de grauri sau valurilor de ciori. Intră în viața noastră venind dinspre ceea ce numim activitate literară a unora (creatorii), obligându-ne să reacționăm într-un fel. Foarte mulți le ignoră, alții le mângâie (ca simpli cititori) și foarte puțini le supun propriilor judecăți (în calitate de critici, cronicari, comentatori etc.). Critica este rezultatul armonizării judecății valorilor noastre cu ale altora, pe care George Călinescu o găsea ca fiind locul geometric ivit la intersecția dintre gustul nostru și creația altora”. Ca să scrii despre cărțile altora, nu e la îndemâna oricui. În primul rând trebuie să fii un intelectual optimist, precum George Călinescu, un chițibușar precum Eugel Lovinescu și un aprig spadasin precum Șerban Cioculescu (cel ”Rău”). În toate situațiile îți trebuie caracter și o înțelegere moleculară a fenomenului literar. De atenția specială/onorantă, a lui Georgică Manole, beneficiază, prin prezența și contribuția lor, reconoscuți oameni de cultură sau intelectuali de diverse profesii: Svetlana Paleologu Matta, Lucia Olaru Nenati, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Lungu, Angela Paveliuc-Olariu, Al. D. Fundoianu, Theodor Damian, Valentin Lefter, Ion N. Oprea, Ioan Rotundu, Petre  Otu, Florin Țurcanu, Petruț Pârvescu, Vasile Iftime, Justin Dumitru, Costel Zăgan, Cezar Florescu, Cristina Prisecariu Șoptelea, Mircea Băduț, Ioan Vasiu, Constantin Adam, Gabriel Bălașa, Cezar Viziniuck Cătălin, Nicolae Turtureanu, Adrian Neculau, Octavian Groza, Adrian Vițelaru, Iulian Pruteanu-Isăcescu, Tudor V. Diaconescu, Valentin Coșereanu, Adrian Neculau, Alexandru Zub, Mihai Dorin, Constantin Corduneanu, Octavian Ionescu, Gheorghe Iacob, Mariana Mureșanu Ionescu, Mihai Toma, Maria Baciu, Viorel Ilișoi, Alina Scarlat, Liviu Antonesei, Cristian Pătrășcănoiu, Alecsandru Dumitra-Șerbănescu, Traian D. Lazăr, Dumitru Murariu, Mircea Rusu, Demostene Botez. (E vorba despre volumul ”Cartea Jijiei – povestea unui râu”, Ed. ”Alfa”, Iași, 2013). Eseul lui Georgică Manole, o pledoarie pentru geografia locului respectiv, ”fizică și morală”, aș zice, s-ar putea transforma oricând într-o carte de sine stătătoare, densitatea prezentării fiind de o minuțiozitate caracteristică ceasornicarilor de altădată. Am subliniat numele celor prezenți în acest volum de suflet, în continuare, reluând lista eroilor din ”Buzunarul cu idei”: Traian Calancia, Mario Castro Navarrete (”Un mare prieten al lui Eminescu”, traducător căsătorit cu o ieșeancă, având împreună doi copii), Stan V Cristea (Autor al volumului ”Eminescu și Teleormanul”, ediția a III-a, Ed. ”Aius PrintED”, Craiova, 2014, 590 pag.), Cezar Vasilescu, Victor Foca, Maria Moisoiu, Pandelica Rareș, Mircea Oprea, Mihai Matei, Gheorghe Burac (și grupul care a contribuit la ”O istorie a învățământului din Vlăsinești”), Ilie Avârvări, Ionuț Bercaru, Bogdan Federeac, Dorina Rodu, Grigore Gherman, Cristina Maxim, Ioan Buliga și Pavel Păduraru. Autorul ”Buzunarului cu idei”, Georgică Manole, este matematician profesionist. Scrisul, literatura, dincolo de orice dubii, nu reprezintă pentru el un hobby, ci o completare fericită a ființei concrete educate, dincolo de abstracțiuni, dincolo de existența și preocupările omului obișnuit. După părerea mea, Georgică Manole face parte distinctă din elita netrucată a intelectualității actuale. Trimiterile din cartea sa, unele dintre ele ținând de latura enciclopedică a omului cu instrucție de ascet, mă determină să-l consider un om la fel de citit precum filozoful Andrei Pleșu, poate chiar un pic mai diversificat în ”meniurile” omului cu ”Buzunarul cu idei”…

Marin Ifrim, 30.11.2018

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Related Posts

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.