IOAN MICLĂU-GEPIANU: CU FRUNTEA LA CER
(Legați de Duhul Sfânt)
Cu fruntea la Cer
Și pașii pe Pământ,
Eu sunt un microunivers
Cu propriul meu cânt!
De-ar fi…, al meu și cântul,
Și de-ar mai fi al meu
Și scrisul și cuvântul…,
Dar nu-s…, doar îmi răsar mereu
Din inima-mi în care trăiește Dumnezeu
Și nu-mi îngăduie cuvintele profane,
Ci îmi alege doar ceea ce crede EL,
A fi izvor de cântec și a iubirii cale!
Iar când îmi deschid ochii luminile cerești,
Citesc, ș-apoi observ o altă lume-n zare,
Spații imense ce dau locuri ființelor lumești,
Creațiilor Sale sfințite și pururi ne-mortale!
Dar, faptul că prin mine vin
Dumnezeiești imagini,
Înseamnă că eu scriu divin
Din harul Său ummplut-am mii de pagini.
Grădina mea – ce e deasemenea a Lui
E plină de-averi și bogății,
Iar lumea asta-așa cum este, bună, rea,
Creiată este a trăi, pe munte, pe vale, pe câmpii.
E spatiul și timpul infinit, ajunge,
Privește câmpul, râul și pădurea
Unde alergi tu, om al zilei, și nu plânge!
Fii fericit, le îngrijește, și vei găsi ce e iubirea.
Fii acel din vie de la-nceputurile tale,
Și-ai să găsești viața pe cea mai bună cale!
10 Septembrie, 2024
Redată la 9/11/2025

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..