LACRIMA CĂRȚII
Din pomi uciși va răsări o carte
și inima copacilor va plânge,
lacrima lor este izvor de sânge
care oftează într-un ecou de noapte.
Iar viața lor,inele-n ani sălbatici,
se frânge în a crengilor durere
arse de focul gândului ce piere…
cenușă,fum,și veșnic singuratici,
Sau poate cruci peste morminte sure
unde doar umbrele mai au cuvinte,
iubirile,inele împietrite,
se strâng sub trunchiuri aspre de pădure.
În rugul toamnei pomii-și lasă frunza
să ardă în culorile tăcerii,
obolul lor dat în amurgul serii
e vers pe care îl aduce muza.
Izvor de vis într-un oftat de noapte
când mor copaci de patima securii
durerea lor e-n sângele pădurii
și-n lacrima care a scris o carte.
–––––––––––-
Din pomi uciși va răsări o carte
inele strânse în ecou de noapte…
![Urmareste-ne pe Facebook Facebook](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/social/regular/48x48/facebook.png)
![Distribuie pe Twitter twitter](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/social/regular/48x48/twitter.png)
![feather](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/icon.png)