MOTO: LUDIC DIN FIRE, LUCID DE NEVOIE!

 

MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ

Născut 25.10.1945; ALDEŞTI, jud. GALAŢI

 

*Grad: comandor de aviaţie

*Profesiune: Pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice.

 

Studii:

* Şcoala Superioară de Ofiţeri de Aviaţie Aurel Vlaicu (actual: Academia Forţelor Aeriene abs.1967)

* Academia de Înalte Studii Militare (abs. 1977)

* Absolvent al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, Universitatea Apollonia, Iaşi, 2013

 *Membru al Uniunii Epigramiştilor din România; 2002;

*Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007;

*Membru al ACSR (Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români);

*Membru al Societăţii Culturale „Junimea 90”;

*Membru legitimat al Asociaţiei Jurnaliştilor Profesionişti din România 2015  

*Preşedintele Asociaţiei Literare „PĂSTOREL”Iaşi (pers. jur.)

*Preşedintele cenaclului: Academia Liberă „PĂSTOREL”  Iaşi.

* Preşedinte de onoare al Ligii Scriitorilor, Filiala Iaşi Nord-Est România

*Director al revistei „Booklook” , Iaşi.

*Redactor coordonator la revista de cultură   „Cronica” din Iaşi.

*Redactor-şef adjunct  la revista „Rapsodia” din Sibiu.

*Redactor – şef adjunct la revista de cultură: Meridian Cultural Românesc – Vaslui

 

*Colaborator la revistele de cultură: Însemnări Bucovinene, C-lung Moldovenesc; Surâsul Bucovinei, Vama; Tribuna, Cluj-Napoca; Ateneu şi Plumb, Bacău; Oglinda Literară, Focşani; Omniscop, Craiova; Contact Internaţional, 24 de ore, Moldova Literară, Cronica, Zona Literară, Convorbiri literare, Poezia, Iași; Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Constelaţii Diamantine, Tg.Jiu;  Onix, Vaslui; Viaţa Noastră, Bârlad; Armonii Culturale, Adjud; Porţile Nordului din Baia Mare, Art-Emis, Bucureşti, etc… precum şi la diferite reviste de umor: Epigrama, Bucureşti; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu; Urzica Vieneză, Gura-Humorului; Ag pe Rime, Piteşti; Cu cioara vopsită, Vrancea; Perseide Literare, Strehaia, dar şi la rubricile cu specific literar ale unor ziare din ţară sau din străinătate: Gazeta Româneasă, Expres MagazinViaţa noastră, Jurnalul săptămânii, Bună dimineaţa Israel, Revista MeaMaximum, Magazin-Expres, Alchemia, Nautilus, Izvoare, Israel; Gândacul de Colorado, Conexiuni, Acum TV şi Confluenţe Româneşti, S.U.A. ProDiaspora, RO-mania, Cipru, Bruxelles-Mision, Bruxelles; Observatorul, Revolta demnităţii şi Destine Literare; Canada; Faleze de piatră Anglia; NiramArt, Madrid; Romanian VIP şi Expresia Sidney; Agero-Stuttgart; Germania, Vocea Ta; Germania, Austria, Olanda, Belgia, etc…

 

*Cicluri anuale de conferinţe (unele publicate) la Fundaţia: „Prietenii Iaşului”, la Uniunea Veteranilor de Război şi la Penitenciarul Iaşi, plus unele activităţi culturale la Comunitatea Evreilor din Iaşi (vezi spre exemplificare: revista Viaţa Noastră din 18-19 dec 2008, mai 2012 etc…), sau în cadrul programului Scriitori în liceee, organizat de Biblioteca Gheorghe Asachi, Iaşi, etc…

 

 

CĂRŢI PUBLICATE:

 1 * BINE CĂ AI RÂS IERI; poezie umoristică; 2002 ed. Ars Longa. DEBUT.

 2 * SĂ RÂDEM DE OAMENI CA NOI; proză scurtă; 2003 ed. Ars Longa

 3 * HALIMAUA; roman; 2004 ed. Timpul

 4 * TUSEA MĂGĂREASCĂ; roman; 2005 ed. Ars Longa

 5 * VIŢELUL PRIVIT DE DEPARTE; roman; 2005 Ars Longa

 6 * FERIŢI LINIA – TREC PROŞTI FĂRĂ OPRIRE -; proză scurtă; 2006 ed. Ars Longa

 7 * ALBA-NEAGRA; roman; 2007 Ars Longa

 8 * OSPĂŢ CU RĂDĂCINI DE MIT; roman; 2007 Ars Longa

 9 * MIRACOLELE DE LA GLODENI; roman; 2008 Ars Longa

10 * CALENDELE MĂGARILOR; proză scurtă; Ars Longa 2008

11 * LA PAS PRIN MĂRILE SUDULUI; roman; ed. Cronica 2009

12 * PING-PONG CU MINGEA DE CÂRPĂ; proză scurtă ed. Ars Longa 2010

13  * CÂNTECE DE SHOMERIE;  poeme ironice; ed. Ars Longa 2011

14 * TRIUMFUL INDOLENŢILOR; roman; ed. Ars Longa 2011

15* DIAMANTELE DE CRETĂ; proză scurtă; ed Ars Longa 2012

16 * CONSPIRAŢII DE APARTAMENT proză scurtă ed. Ars Longa 2013

17 * BÂNTUIND PRIN PARADIS roman, ed Ars Longa 2013

18* CĂZUŢI DIN CER proză scurtă, science-ficiton umor; ed. Ars Longa 2014

19* DANTELA DE URZICI  ed. Tipomoldova 2014

20* IMNUL CUCUVELELOR ed. Ars Longa 2015

21* CLUBUL CARAGAŢELOR ed. Ars Longa 2015

22* PRINTRE OAMENI ŞI CĂRŢI ed. Ars Longa 2016

23 *ÎN VÂRFUL ACULUI roman poliţist Ars Longa 2016

24 * AVIATORI IEŞENI; documentar, împreună cu cdor. C-TIN. IORDACHE; Ars Longa 2007 

25 *EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ proză scurtă Ars Longa 2017

26 *KABUKI ÎN MAHALA- Teatru scurt şi rău- Teatru , ed. PIM 2017  

27 *LEHAIM Note de călătorie-Israel, ed. PIM 2017

28 *GENURI SĂRITE poeme ironice Ars Longa 2017

29* HOLOGRAME roman poliţist ed. PIM 2017

30 * POVESTIRI APROAPE POLIŢISTE proză scurtă ed. PIM 2017

31 * CĂZUT ÎN MINE roman poliţist ed. PIM 2018

32 * RĂTĂCIRILE MELCULUI PERIPATETIC proză scurtă ed. PIM 2018

33* CALEA  INUTILULUI PERFECT roman PIM 2019

34 * PARFUM DE AMBRĂ ŞI MOBILĂ VECHE roman istoric ed. PIM 2019

35 * D-ALE LUMII proză scurtă PIM 2020

36  *PRINTRE OAMENI ŞI CĂRŢI   II ed. PIM 2020

37 *JURNALUL CARAVELEI DIN STICLĂ

38 * ARCA LUI  NAE, proză scurtă ed. PIM 2021

39 *HYDRA roman poliţist ed. PIM 2021

40 * NOI, INDOLENŢII roman satiric  ed. PIM  2022

41 *FOMFLEURI ÎN PROZĂ ŞI VERSURI, Aforisme, rondeluri şi sonete ed. PIM 2022

 

 ***VOLUME ÎN LUCRU

            ODISEEA LUI NELU

            PARFUM DE AMBRĂ ŞI MOBILĂ VECHE Vol. al II-lea

            PRINTRE OAMENI ŞI CĂRŢI  Vol. al III-lea

            BRAMBURA proză scurtă satirică

LA DRUM CU PROŞTII DE MÂINE proză scurtă

 

           

STUDII ŞI COMUNICĂRI PUBLICATE:

 

** ISTORICUL TITLURILOR NOBILIARE ŞI AL GRADELOR MILITARE: premiul întâi la simpozionul ştiinţific Vasile Pogor-Iaşi ed. 2011

** COMUNICAREA, FORMĂ FUNDAMENTALĂ DE MANIFESTARE A VIULUI.

** BASMUL, DOAR O POVESTE DE ADORMIT COPII?

** CU UMOR DESPRE UMOR ŞI RÂS.

**INFRASUNETELE ÎNTRE LEGENDĂ ŞI CERCETARE împreună cu Conf. univ. Dr. CORNELIA URSU (Revista de Medicină Militară).

** FASCINAŢIA IPOTEZELOR (Legenda lui Grui-Sânger şi picturile rupestre din România). Premiul întâi la simpozionul ştiinţific Vasile Pogor ed. 2013

**ASPECTE NARATIVE ÎN STUDIILE LINGVISTICE -BASMUL-

**FEMININ ŞI MASCULIN ÎN GENUL LITERAR EPIGRAMATIC- Premiat la sesiunea de comunicări ştiinţifice din luna mai 2013 a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, Univ. Apollonia Iaşi.

** IOAN N. ROMANESCU UN EROU ÎN PENUMBRA UITĂRII      2020

** SCRISUL ESTE HAR SAU ABILITATE DOBÂNDITĂ     2020

** YVONNE BLONDEL CĂMĂRĂŞESCU UN NUME PE NEDREPT UITAT 2021

** CITITORUL, CHEIA DE BOLTĂ A PROGRESULUI SOCIAL 2021

** DESPRE GRAIURI 2021

** EPIGRAMA ÎN VOLUM 2021

** EPIGRAMA ÎN REVISTE 2021

** EPIGRAMA ÎN RECITAL 2021

** ENIGME ÎN VIAŢA POETULUI 2022

** LOCUINŢA CA SEMN IDENTITAR 2022

*****

*** PREZENT ÎN ANTOLOGII DE PROZĂ ŞI POEZIE, CULEGERI ŞI DICŢIONARE ALE SCRIITORILOR ROMÂNI.

 ***  121 PREMII LITERARE ŞI ŞTIINŢIFICE, INCLUSIV PREMIUL U.S.R. filiala Iaşi (dec. 2007 şi oct. 2014 ) pentru PROZĂ SCURTĂ (volumul:Feriţi linia, trec proşti fără oprire)  iar în 2014 pentru ROMANUL: Bântuind prin paradis.  

***  DIPLOMA ŞI ORDINUL „CAVALER AL CETĂŢII”  ÎN GRAD DE AMBASADOR (acordată în 2013 de Administraţia Proiectului: Cititor de proză-Republica Artelor-Dublin)

*** MEDALIA DE ONOARE ŞI DIPLOMA DE „PRIETEN AL COMUNITĂŢILOR” oferită de preşedintele Comunităţilor Evreieşti din România. Iaşi 25.09.2015       

 

            SCURTE REFERINŢE CRITICE (selecţiuni):

 

            …e semnată de un scriitor dotat cu un neverosimil dar al umorului grotesc şi un aiuritor simţ al fabulosului derizoriu: Mihai Batog-Bujeniţă… Scriitorul este un intelectual rafinat, doldora de cultură, şi de termeni din cei mai moderni, dar care se fandoseşte în chip uluitor de măiestru, mascându-se în hăhăitor, imitând perfect limbajul mirosind a balegă şi a trăscău, din Glodenii coborâtori direct din adâncul unei ciudate haznale a istoriei…***Trista veselie a glodului; Jurnalul săptămânii, Tel-Aviv, note de lectură,  Zoltan Terner,  pentru romanul Miracolele de la Glodeni.

******

            Ironia, sarcasmul, situaţia bufă sunt contrabalansate (şi-n actualul său roman, Alba-Neagra) de puseul filozofic (doar eroul cărţii este filozof cu diplomă), ba de fiorul erotic, ba de o tristeţe subterană care te face să râzi în… stop-cadru. Atacul social-politic este scurt, dar uci-gător. M.B.B. dă şi fuge. Dă în ticăloşi, în jigodii, în grobieni; apoi fuge-n lumea comicului imprevizibil…***O nouă carte năucitoare; prefaţă de Bogdan Ulmu.

******

            De la o carte la alta, Bujeniţă a crescut, şi-a impus un respect deosebit faţă de posi-bilităţile şi gramatica limbii române, lucrările sunt îngrijite, aspectuoase, iar unele – şi nu puţine la număr – pot să figureze în orice antologie cu ştaif, cu pretenţii. Mihai Batog-Bujeniţă deţine secretul zâmbetului, ştie că o proză umoristică nu trebuie să stârnească hohotul gros, anatomic, proza umoristică este un exerciţiu de inteligenţă în care sunt interesaţi atât scriitorul cât şi cititorul.

            Mihai Batog-Bujeniţă este un filozof care deschide fereastra de la bloc cu speranţa mereu reactualizată că spectacolul lumii face eforturi pentru a ajunge la dimensiunile unde morala şi fabula devin neputincioase… ***La umor… ca la umor! Prefaţa cărţii Calendele Măgarilor de Cornel Udrea.

******

Rareori mi s-a întâmplat să am o mai frumoasă, mai plăcută şi mai de folos zăbavă decât la cetitul acestei cărţi… Totul stârneşte râsul în cartea lui Mihai Batog-Bujeniţă: moravuri, năravuri, păcate, neîmpliniri, neputinţe, superstiţii, clişee… Din păcate, la final, constaţi că ai râs cu râsul altuia, că hohotele purtau în ele un car de amărăciune…***Râsul amar sau despre goliciunea împăratului; prefaţa cărţii Miracolele de la Glodeni de Valeriu Stancu.

******

Nimic nu poate fi mai benefic și mai vindecător decât umorul de calitate. Cum românii au un simț al umorului extrem de bine dezvoltat, sunt, probabil, neoficial cei mai mari producători de zâmbete. BOOKLOOK asta dorește și reușește să facă, să colecționeze zâmbete, să bucure suflete. Astfel, comandorul Mihai Batog Bujeniță devine cel mai mare colecționar de zâmbete din România. Sau cel puțin din ilustra și nostalgica urbe a Iașilor, așa cum ne place să-i spunem ***Gheorghe A. Stroia – membru al Academiei Româno-Americane de Artă și Știință, fondator ae revistei și editurii Armonii Culturale

******

Temele alese, toate inedite, stilul de prezentare şi redare a naraţiunii, ne aduc în atenţie un scriitor desăvârşit, profund, fin şi stilat, cu deosebit respect pentru cuvântul scris, pus cu harul şi talentul său incontestabil, în slujba iubitorului de lectură bună…***Gavril Moisa, Însemnări de cititor; Tribuna Afacerilor; Cluj; oct. 2008 despre Ospăţ cu rădăcini de mit

******

            Cert este că romanele sale au o ciudată putere de seducţie şi, până să-ţi dai seama că este de plâns, citeşti şi te amuzi. Unele personaje sau chiar unele situaţii nu par a-şi găsi rezolvarea în paginile cărţilor sale, însă nedumeririle legate de aceste aspecte se transformă într-o subtilă capcană intelectuală, provocată de dorinţa cititorului de a se uita în jurul său pentru a descoperi finalul unor întâmplări pornite livresc ***Ioan Hurjui, Tusea Măgărească, note de lector, revista Convorbiri Literare.

******

            Genul de umor propus de Bujeniţă transcede obtuzitatea literaturii comice de astăzi fixându-se drept în centrul factorului spectacologic al omului social, al omului de grup… Dacă pentru autor zborul este o „poezie matematică” literatura vine ca o împlinire şi ca o eliberare de sub o aparenţă conformistă şi ordonată sub care fierbeau un spirit ludic şi o determinare mercuriană… ***Mahalaua bufă, cronică literară, Alex Aciobăniţei, revista de cultură „Argeş”, despre romanul: Halimaua. 

*****

            Îmi premit să recomand cartea unui autor mai puţin cunoscut la noi, deocamdată. Este vorba de Mihai Batog-Bujeniţă, condei strălucit, asupra căruia sper să revin, referindu-mă la cartea sa: „Ospăţ cu rădăcini de mit”. Carte bună, merită să stea în orice bibliotecă personală. Vorbim despre un pamflet-roman, plin de sarcasm şi umor, o veritabilă radiografie a societăţii româneşti contemporane ***Roni Căciularu, Viaţa noastră, Israel, vineri 26-27 februarie 2009 

******

            Cartea, nu de mult apărută, a acestui foarte valoros scriitor, „Ospăţ cu rădăcini de mit”, este o ilustrare originală a celor spuse mai sus şi aş caracteriza-o, deşi nu poate fi strânsă în chingi prestabilite, drept un excelent pamflet literar – cel puţin! Ironia virulentă, caricaturizarea unor personaje si situaţii, care se constituie în puternice imagini artistice, destinate ridiculizării elementelor destructive din viata societăţii româneşti – ilustrează faptul că, prin scriitorul Mihai Batog – Bujeniţă, epigramistul si romancierul îşi dau mâna cu nonşalanţă. Rezultatul: o carte bună, un regal intelectual, o desfătare pentru cei cu cap… ***Roni Căciularu, Observatorul, 22.03.2009 Toronto, Canada

******

       …Cert este un fapt: M.B.B. este un scriitor contemporan savuros, prezent şi activ în lumea lui, în lumea de pe lume. El aduce, pe scena omenirii, o operă de valoare estetică incontestabilă, dar şi un document de epocă. Eu cred că satira românească are în M.B.B. un nume de reală valoare. Întrebat de un scormonitor reporter, la ce visează, autorul admirabilei cărţi „Triumful indolenţilor” a răspuns : „Simplu şi utopic: La o lume mai bună!”…Este visul nostru, al tuturora! ***Roni Căciularu, Gândacul de Colorado, USA; feb- 2012

*****

            …Lumea cărţilor lui Bujeniţă este o lume deosebit de interesantă şi la fel de variată unde abundă personajele din toate mediile şi unde fantasticul are un rol preponderent. Conexiunea dintre aceste personaje creează complexitatea aproape nebănuită şi totodată denotă profesiona- lismul scriiturii. ***Madeleine Davidson, Jurnalul Săptămânii, Israel- 24.11.2011

*****

            …Cartea despre care vorbim nu este voluminoasă, dar e de o densitate și suculență excepționale, ea ne relevă un scriitor de anvergură universală, prin substanța și alura ei – pe cât de satiric prezentată, pe-atât de profund umană. Dar cartea aceasta de excepție își câștigă universalitatea, în același timp, prin tenta ei profund locală, specific națională. Ca și prin măiestria artistică, de un farmec întâlnit numai la scrieri de prim rang. Prin humor, prin satiră și ironie, prin incisivitatea portretelor și descrierilor în „apă tare”, prin… prin… *** Roni Căciularu, despre Calendele Măgarilor, Revista Antipozi, Sidney, Australia, ian. 2014.

*****

…Sunt, poate, întâmplări cunoscute, cotidiene, „sacra banalitate”, vorba cântecului, care ne fac mai întâi să zâmbim, mai subţire sau să râdem de-a dreptul, dar în spatele lor este si urzica satirei. Ochiul lui Mihai Batog-Bujenită vede în felul lui oamenii si lumea (desenând-o cu penelul muiat în cerneală de râs, ori de râsu’-plânsu’), şi ne oferă spre lectură viziunea sa. Propune, totodată, şi o lectură inteligentă, o privire lucidă asupra celor din jurul nostru, chiar asupra noastră, să ne convingem poate, că suntem chiar aşa cum ne vedem (sau cum credem că ne vedem). ***Peregrinus (Marius Chelaru) Convorbiri Literare 2010.

*****

…Amplitudinea talentului, spontaneitatea dezlegată de taine, l-a făcut ca om şi scriitor, să încerce să schimbe o lume meschină, aproape de nesuportat. Asemenea unui degustător de văzduhuri şi-a dat de nenumărate ori cu tâmpla de cer, înecând vicisitudinile lumii noastre în lacrima albastră a nemărginirii.  *** Ioan Gligor Stopiţa: Rapsodia 2012

*****

Mihai, cum bine spune mai apoi Magdalena Brătescu, e un causeur desăvârșit! E calm, cumpătat, dar clocotește nevăzut de inteligență și gânduri înalte, pentru oameni și omenie. *** Roni Căciularu: Divina împlinire, Rapsodia mai 2016

*****

Mihai Batog-Bujeniţă abordează cu dezinvoltură Biblia, istoria şi geografia Israelului, filozofia şi teoria religiilor, analizează cu simţ critic şi bun gust tot ce se scrie şi se publică, tipărit sau pe net, nu rămâne indiferent la niciun aspect al vieţii politice şi sociale, iar centrul preocupărilor sale rămâne omul, cu toate faţetele lui. Ca pe un fapt divers, mărturiseşte cu discreţie că a fost timp de 30 de ani pilot militar pe avioane de vânătoare supersonice şi apoi profesor de securitatea zborului, dar demult este totalmente dedicat scrisului. Vederea “din zborul păsării” este şi cea abordată în paginile sale.***Magdalena Brătescu, Israel, Membră U.S.R.

 

*****

“Moravurile se îndreaptă prin râs” spuneau latinii. Mihai Batog-Bujeniţă scrie adevăruri usturătoare îmbrăcându-le în glazură comică: “Nimeni nu ne poate întrece în abilităţi de pervertire morală, manipulări, sau minciună. Suntem, pe bună dreptate, cei mai inteligenţi de pe această planetă! …Am admirat arta compoziţiei, discursul şi dialogul firesc, limbajul bine diferenţiat al fiecărui personaj în funcţie de vârstă, strat social, sau meserie, descrierile caricaturale ale figurilor, îmbrăcămintei, aspectului general al parveniţilor, tineretului libertin, deţinătorilor de funcţii, prezentarea cu ochiul aparatului de filmat a interioarelor.***Magdalena Brătescu, Israel, Membră U.S.R.

*****

…Impresiile si comentariile trecând prin mâinile mele ca să ajungă să apară în ziar, am fost martorul acestui “fenomen MBB” care cuprinde în vârtejul (vraja) lui tot ce se scrie sub soare redăruindu-i apoi fiecărei creaţii o mantie de strălucire, un gir de încredere şi fiind totodată o motivaţie pentru a merge înainte pe calea scrisului, acel orizont luminos de care are atâta nevoie aceasta îndeletnicire. ***Luiza Cohn, Redactor Jurnalul săptămânii-Israel

*****

…Evident, întâlnim forme umoristice explicite, spaţiu definitoriu pentru creaţia lui Mihai Batog Bujeniţă, în care apare, de cele mai multe ori, un comic de situaţie dublat de cel al personajului. Cheia stă în orizontul de aşteptare, pentru că sonetele şi rondelurile au un desfăşurător epic, ceva se întâmplă, te aştepţi la un final al învingătorului şi râzi, până la urmă, de „drama” învinsului. Aici, poetul, umoristul devine imprevizibil, totul are o noimă clară şi, brusc, la capătul rândului, chestiunea e pe dos. Oare nu aşa ni se întâmplă fiecăruia dintre noi, mai ales azi, când socialul funcţionează invers? ***Liviu Apetroaie, Prefaţa volumului de versuri: Genuri  sărite.

*****

Pe M.B.-Bujeniță îl preocupă în principal România, românii și românismul. Critica sa este necruțătoare. Moravurile de ieri și de azi sunt satirizate fără menajamente, iar tot ce spune este dureros de adevărat. Originalitatea constă în modul cum o spune. Râzi cu hohote, dar în același timp simți amărăciunea provocată de dezamăgiri, incorigibil, neputință. Pamfletele sale sunt însă concepute cu blândețe moldavă, iar adevărul servit drept învățătură. E ca și cum condeierul și-ar linge prin scris niște răni necicatrizate. *** Magdalena Brătescu, recenzia cărţii de proză scurtă: Exerciţii de goarnă pentru mâna stângă.

*****

Autorul este astăzi poate că umoristul cel mai prolific, având la activ în ultimii 15 ani cam 20 de volume, mai ales proză scurtă şi romane. Pofta nesăţioasă de a practica umorul se manifestă în toate compartimentele acestuia, de la umorul unor automatisme mai deşuchiate de limbaj, până la subtila satiră politică. Ne constrânge mimica să reacţioneze de la zâmbetul maliţios al celui care pricepe vagi ambiguităţi până la râsul în hohote ce răspunde provocărilor umorului gros. *** Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg: Recenzia volumului: Feriţi linia: trec proşti fără oprire

******

Am citit cartea lui Mihai Batog-Bujeniță „Imnul cucuvelelor” căzând în toate capcanele întinse de acest maestru al condeiului. Într-un an și jumătate, l-am întâlnit de numai patru ori. Nu știu absolut nimic despre viața lui personală cu care e superdiscret. Dar îi cunosc sferele de interes, modul de gândire și abordare a prezentului și viitorului. Când am aflat că a fost Comandor în Aviația Militară Română am rămas bouche bée. Discuțiile noastre pe tărâm literar, istoric-geografic, politic, religios, educativ, lingvistic și nu numai, mi l-au creionat ca pe o personalitate renascentistă plurivalentă. Dar, în fapt, e chiar mai mult decât atât. A condus avioane și s-a înălțat deasupra pământului și deasupra muritorilor de rând. *** Magdalena Brătescu, Recenzia volumului Imnul Cucuvelelor iulie 2017

*****

Autor de texte umoristice, şarje pe o gamă largă de tonalităţi, de la ironia cordială la aceea demola­toare şi de la gingaşe atingeri la sarcasm, animator al Academiei Li­bere de la Iaşi şi din toată lumea, editor al revistei “Booklook”, latifundiar al umorului şi proprietar al unui simţ critic ascuţit, de care nu scapă nimic din strâmbele alcătuiri ale lumii de azi, Mihai Batog-Bujeniţă a tipărit recent un roman, În vârful acului, unde textele scurte, acide, în fulgerarea unui blitz, lasă loc unei vas­te construcţii narative… ***Ioan Holban, Recenzia romanului: În vârful acului, iulie 2018

*****

Pistele false sunt punctul forte al romanelor poliţiste, cititorul devenind fără voia sa complicele anchetatorilor în descoperirea făptaşului crimei. Autorul romanului „În vârful acului” (ed. Ars Longa Iaşi, 2016) Mihai Batog–Bujeniţă ne avertizează din start că opera sa ar fi de domeniul romanului poliţist („deci mor oameni”). În această cheie s-ar înscrie titlurile capitolelor cu caractere germane (enigmaticele rune), sursele unor salarizări suplimentare, peste medie, a medicilor, câteva stranietăţi în evoluţia unor boli şi… numele pitoresc al scriitorului ieşean (care la prima lectură te lasă buj-bée).  În rest romanul „În vârful acului” e tot atât de poliţist cât  „Baltagul” sadovenian. Asta e singura ipoteză care-mi trece prin minte, dar desigur că e o certitudine stilul modern, fluent al scriiturii, presărat contrapunctic cu numeroase reflecţii umoristice şi filosofice. *** Constantin Ardeleanu, cronica romanului: În vârful acului, septembrie 2019 

*****

Scrie Mihai Batog-Bujeniţă:  „Se spune despre vin că este poezie îmbuteliată, iar despre poezie că este gravitaţia sufletului. În consecinţă, dacă bei, zbori… Ce simplu este…Şi eu care m-am chinuit, toată viaţa, ca să fac asta pilotând monştri din metal de mii de tone. Nu mai spun cu cât efort şi cu câte renunţări…Ce-ar fi s-o iau de la început pe calea simplă…”.  „Cântece de shomerie” este un imn închinat vinului, zborului şi umorului de către un autor total care simte pământul sub picioare. ***Prof. Georgică Manole, poet, epigramist, publicist. Cronica volumului Cântece de Shomerie.

*****

Ceea ce identifică modalitatea de expresie a fonfleurilor cu literatura ca mod de viață este permanenta legătură necesară și suficientă între acuitatea observației și subtilitatea expresiei. Cuceritoare sunt verva, calitatea și cantitatea, uriașe toate, ale expresiei ironice, umoristice, sarcastice până la grotesc, adică valoarea lor fabulos literară. Ele aparțin categoric literaturii nonficționale. Sunt de-acum, dimpotrivă, dintre cele mai realiste scrieri ale timpurilor. Din gâlceava ironistului cu lumea, ies cu toții în câștig: autor, cititori, comentatori, degustători și cunoscători. Rămășagul pe care scriitorul Mihai Batog-Bujeniță îl face cu umorul se înscrie în «homericul râs» al generațiilor lucide în reflectarea ales empatică, autoironică a realităților și este, dincolo de orice îndoială, un pariu câștigat. *** Dr. Mihai  Posada, publicist

*****

 Un scriitor cu un savuros relief estetic şi un rafinat discurs cultural, comandorul Mihai Batog-Bujeniţă… *** Victor Iosif, scriitor 

*****

…Este vorba de patru comedii scurte în care autorul navighează în istorie cu o dezinvoltură menită să provoace râsul. Singurul inconvenient al acestor texte este că trebuie să fii vesel, sau măcar optimist în momentul în care începi să le parcurgi ca texte sau să le vizionezi ca spectacole… *** Dr. Mihai Neagu-Basarab, Director al Bibliotecii Române din Feriburg

*****

Mihai Batog-Bujeniță, dacă urmărim piesele sale, reușește să ne îmbogățească sufletul și mintea pentru că, asemenea unui alchimist, poate transforma realitățile pe care le trăim cu toții, într-o panoramă socială captivantă, cu forță hipnotică, trecând cu abilități de maestru de la straniu la amuzament până la lacrimi. *** Conf. Univ. Dr. Cornelia Ursu, medic, scriitoare

*****

… Toate aceste personaje ilustrează teza că prin ipocrizie poţi să triumfi fără să ai dreptate, oriunde în lume, chiar dacă comandorul n-a îndrăznit să particularizeze respectivele mişcări scenice în ţara noastră. Este evident că bate şaua ca să priceapă iapa. Toate personajele se mişcă între lăcomie, preţiozitate şi sinceritate de limbaj, aceasta întreţinând comicul pe tot parcursul piesei. *** Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii Române din Freiburg: cronica volumului Kabuki în mahala.

*****

…Mihai Bujeniță nu și-a negat descendența din umorul salvator, dar biciuitor al lui Păstorel şi este astăzi un prozator polifonic realizat. Am mai cercetat în goană relatările presei la împlinirea unor vârste și m-am convins că literatura nu a fost o fugă pământeană din carlinga aviatorului, ci o dedicație, iar observația acută necesară epigramistului, un exercițiu formativ al observatorului complex ce definește un prozator, un romancier ce se respectă. Una peste alta, mă bucur că ne-am revăzut… ***Radu Boroianu, preşedinte al Institutului Cultural Roman, secretar de stat in Ministerul Culturii, senator, ambasador in Elveţia şi ministru delegat

*****

Acest mesaj este pentru Stimatul scriitor Mihai Batog Bujeniţă. Eu locuiesc de 56 de ani în Statele Unite. Vorbesc româneşte cu prietenii mei, dar când trebuie să scriu un comentariu, îmi vine destul de greu. Citesc articolele Dlui Bujeniţă cu mare plăcere! Nu numai conținutul articolelor lui este foarte interesant, dar și stilul lui de a scrie este superb! D-le Bujeniţă, vă doresc sănătate și mă bucur de câte ori primesc articolele dv. Wanda Lucaciu-Orenstein. ***Mesajul doamnei W.L.O. trimis de la San-Francisco Bibliotecii Judeţene Iaşi

*****

Scriitorul Mihai Batog-Bujeniţă, un comandor printre literaţi şi, se pare, cel mai cunoscut umorist dintre comandori, este prezent în numeroase antologii de proză şi poezie, culegeri şi dicţionare ale scriitorilor români. Pe lângă slova scrisă pe care ne-o dăruieşte mereu şi cu care ne înnobilează clipele de lectură, scriitorul susţine periodic şi interesante cicluri de conferinţe la Fundaţia “Prietenii Iaşului”, la Uniunea Veteranilor de Război, Filiala Iaşi şi la Biblioteca judeţeană “Gheorghe Asachi” în cadrul programului “Scriitori în licee”   ***Martha Eşanu, publicist, redactor-şef al revistei Prietenia; “Revista mea”, Israel, febr. 2013

 

*****

Stimate domnule redactor-şef, Mă numesc Wanda Lucaciu, locuiesc de peste cinci decenii în S.U.A. şi am ţinut tot timpul, pe cât a fost posibil, legătura cu viaţa şi cultura românească, cea în care m-am format. Primesc şi citesc în ultima vreme cu regularitate revista Art-Emis. O revistă de atitudine socială cu un remarcabil colectiv redacţional, colaboratori de renume şi o admirabilă ţinută editorială. Absolut subiectiv desigur, remarc articolele satirice ale domnului Bujeniţă, un om care demonstrează să filonul adânc al acestui gen de scriere, din fericire, nu a dispărut.Vă felicit pentru realizare şi vă doresc dumneavoastră, dar şi revistei, o viaţă cât mai lungă. ***  Cu gânduri bune din Los Angeles, Wanda Lucaciu. 

 

*****

…Este una din cele mai importante cărţi din istoria literaturii române, în mod paradoxal, realizată cu mijloacele caracteristice ale românismului modern, aşa cum a realizat cel dintâi, în prima jumătate a secolului trecut, profesorul Nae Ionescu. ***Dr. Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii Române din Freiburg: Cronica volumului Hidra, prezentată în Buletinul Bibliotecii vol. IX(XXX) 2022

*****

… Dacă proverbul chinezesc ne arată că „o carte închisă este doar o bucată de hârtie”, a deschide  volumul: Noi, indolenții înseamnă a-ți oferi o lectură selectă sfidând orice înțelesuri prozaice, fiindcă textul invită la desfătare intelectuală, artistică, spirituală peste orice așteptări. ***Victor Iosif, Mihai Batog-Bujeniță și triumful libertății cugetului.

*****

… Autorul reușește să reconstituie atmosfera de epocă a secolului al XVII-lea, să plaseze cititorul în ambianța locului descris, în care boierimea etala o bogată garderobă de imitație a luxului demnitarilor Sublimei Porți (purtau giubele, anterie, cepchene, șalvari, fermenele, caftane, ișlicuri), călătoreau cu rădvanul, se întâlneau la câte o partidă de stos sau faraon (joc nemțesc adus în țară de ruși), la lumina lumânărilor parfumate ori a candelelor în care ardea untura de balene sau spermanțetul, vorbeau curent în limba greacă, «socotită a fi limba oamenilor din înalta societate» și utilizarea ei era «de bonton», mobilierul interioarelor era confecționat de firme pariziene, farfuriile erau din porțelan de Sèvres, paharele, din cristal de Bacara, oglinzile venețiene. *** Prof. Vasile Diacon, Recenzia cărţii: Parfum de ambră şi mobile vechi

*****

            …Omul acesta, preşedintele cenaclului, avea un har aparte de a aşeza alături idei, parabole, care făceau să îngheţe sau să clocotească în interiorul celorlalţi, discursul, finalitatea acestuia, creând o stare aparte, singura noastră mişcare fiind cea de rotaţie a pământului pe care îl locuiam… *** Mircea Ţâmpău, scriitor, Iaşi, eseu: Despre un om

*****