Aurelian POPA STAVRI: Casa Academiei Române, gazda evenimentului cultural-istoric și artistic dedicat împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România

În seria manifestărilor  cu prilejul celor 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, organizate de instituții de cultură și artă din Chișinău, din București și din alte localități din Republica Moldova și România,  miercuri 27 martie 2024 s-a desfășurat la Casa Academiei Române din București a XXX-a ediție a întrunirii cultural-istorice și artistice dedicate ,,primei etape a Unirii celei mari” realizată în 1918. Evenimentul a fost destinat evocării personalităților Marii Uniri ca și fraților români de azi, din stânga și din dreapta Prutului. Manifestarea este organizată anual de Fundația Culturală ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici”, prin prim-vicepreședintele ei, domnul dr. Florin Șandru, istoric, coordonatorul, moderatorul și prezentatorul celor două părți ale evenimentului: partea întâi, prezentarea invitaților speciali, alocuțiuni și evocări ,,România Mare  – Reânviată”, înmânarea unor diplome de recunoștință pentru contribuția la cunoașterea actului Unirii prin activități sociale, universitare, prin studii, publicații și programe desfășurate în domeniul istoriei, culturii și artei. Partea a doua, spectacol de muzică folk, muzică românească modernă și muzică populară, pe tema unirii și a sentimentului unității de neam. În prezența unui public format din patrioți veniți din toată țara, cu deosebire din București, Pitești și Chișinău, evenimentul s-a desfășurat cu ajutorul conducerii Prezidiului Academiei Române, dl. Florin Șandru mulțumind în deschidere președintelui Academiei Române, academician Ioan Aurel Pop, secretarului general al Academiei Române, academician Ioan Dumitrache, vicepreședinților Academiei Române – academicienii Marius Andruh, Mircea Dumitru, Dumitru T. Morariu și Nicolae Victor Zamfir, domnului  Bogdan Ștefan Cristea, directorul Direcției Cancelarie și Relații Externe al Academiei Române, domnului Virgil Vânătoru, director al Casei Academiei, manager Casa Oamenilor de Știință – și tuturor angajaților Casei Academiei Române. Deasemenea s-au adus mulțumiri Poliției Române, echipei poliției locale a sectorului 5 al capitalei și a Jandarmeriei Române care au asigurat paza și siguranța desfășurării evenimentului.  Ca și în anul precedent, postul de televiziune Nașul TV, prin realizatoarea de emisiuni Gabriela Galițescu, a fost prezent, a înregistrat și transmis evenimentul în întregime. După primirea invitaților la ora 11, prima parte a întâlnirii s-a desfășurat în salonul organizat ca o expoziție având trei autori. Primul autor este George Rotaru, istoric, designer, inovator și inventator, fondator al S. C. Rotarexim S. A., președinte al Asociației de Vexilologie ,,Tricolorul”, publicist, autor și coautor de cărți. Exponatele sale au reprezentat hărți ale istoriei, geografiei politice, economice și administrative a României în perioada modernă,  – inclusiv în perioada marii reîntregiri din 1918.  Printre hărți, a atras atenția cea intitulată ,,Cultura națională și timpul universal cronologic de la Sf. Dionisie Exiguul la Mihai Eminescu și în contemporaneitate”, hartă inspirată de cercetările lui Mihail Diaconescu, scriitor, filosof și teolog[1]. În partea opusă, expoziția a cuprins o parte din colecția inginerului și meșterului de clopote Ovidiu Ionuț Zărnescu din Întorsura Buzăului, județul Covasna, intitulată ,,Clocote de clopote”, clopote din peste 20 de țări din Europa, Asia și America, clopote de uz agro-pastoral, clopote mici de biserică, – cel mai vechi din sec. XVI, Italia, zurgălăi, statuete din bronz și marmură, boluri tibetane. O altă latură, cea dinspre ferestrele mari de exterior, ale sălii, a cuprins costume tradiționale complete din colecția etnografică a profesorului Gabriel Gorjanu, doctor în zootehnie, solist de muzică populară. În acest cadru, pe fundalul panoului color reprezentând  ,,Fundația Doina și Ion Aldea Teodorovici”, cu fotografia portret a celor doi cântăreți – ale căror cântece au răsunat după imnul de stat Deșteaptă-te române  –  și în prezența portretului marelui poet patriot Grigore Vieru, care parcă a ascultat cu interes alocuțiunile și evocările prezentate la microfon, publicul a făcut un consistent semicerc, pe mai multe rânduri, privind și ascultând cu deosebită atenție cuvintele vibrante de emoție ale celor care au vorbit prezentați în ordine de dr. Florin Șandru. Au fost invitați pe rând la microfon pentru a prezenta semnificația de azi a actului Unirii Basarabiei cu România la 1918, doamna Gabriela Cosmina Galițescu, realizator de emisiuni la postul Nașul TV, domnul Jipa Rotaru, prof. univ. dr. în istorie, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, și doamna ambasador Iulia Gorea Costin, președinte de Onoare al Asociației pentru Dezvoltarea României, care a dat citire unei chemări apolitice, Pactul pentru Renașterea României, lansat la 23 martie, la București, ,,ca soluție necesară pentru un salt calitativ nou în conștiință, capabilă să depășească criza actuală cu care ne confruntăm” precum și ,,Pentru revitalizarea tradiției și a reperelor morale”. Tânărul Silvian-Emanuel Man – președinte de onoare al Ligii Studenților Iași, a evocat rolul anticipator, pregătitor al studențimii române basarabene ca și din toate provinciile românești, precum și al mediului academic pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. Maria Eftimie lider Tineret, România, s-a referit la ce înseamnă azi, concret dar și metaforic, Basarabia pentru destinul românilor. A urmat să se adreseze asistenței domnul George Rotaru, despre rolul lui Pantelimon Halippa, numit ,,Apostolul Unirii”  (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) în unirea românilor din Basarabia cu cei de peste Prut și în recunoașterea juridică deplină a acestui act prin salvarea documentelor Sfatului Țării de la Chișinău. Deasemenea, George Rotaru a amintit drumurile cărții în limba română spre Republica Moldova și momentul când, datorită tinerilor, un steag imens a unit peste apa Prutului, cele două maluri, ca un pod simbolic al frățietății și iubirii de neam. Au mai fost invitați să vorbească Viorica Răducanu, fost secretar general al Consiliului Județean Argeș, Piteștiul fiind gazda, până în urmă cu doi ani, a acestor evenimente, Gabriela Iov, muzeograf cercetător, distinsă membră a echipei de muzeografi de la Muzeul Național de Istorie, fostă conducătoare a Asociație Pro Basarabia și Bucovina, prof. Gabriel Gorjanu, solist, colecționar de costume tradiționale, ing. colecționar Ovidiu Ionuț Zărnescu din Întorsura Buzăului, iar actrița Doina Ghițescu a recitat cu pasiune un catren la cele XXX de ediții ale nobilei evocări publice a Unirii Basarabiei cu România organizate de Fundația Culturală ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici”, catren urmat de inspirate poezii din cartea neamului scrise de Grigore Vieru și Mihai Eminescu. Invitaților speciali precum și tuturor soliștilor prezenți în recitalurile  care au urmat, de muzică  folk, muzică ușoară modernă și muzică populară românească, Dr. Florin Șandru le-a oferit din partea Fundației ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici” al cărei prim-vicepreședinte este, diplome de excelență, respectiv diplome de onoare. Evenimentul care a reunit specialiști din mai multe domenii ale culturii, științei și artei a fost mediatizat la nivel național și internațional prin toate canalele de transmisie, de către postul de televiziune Nașul TV.

Aurelian Popa-Stavri

Alocuțiunea prezentată de dr. Elise Stan, etnomuzicolog invitat la Casa Academiei Române, cu prilejul marcării a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918

În cele ce urmează transcriem  cuvântul prof. dr. Elise Stan, etnomuzicolog, pentru a ilustra prezentarea profesionistă a domeniului muzical-folcloric în cadrul celei de a XXX-a ediții a evenimentului organizat de Fundația Culturală  ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici”, prin prim-vicepreședintele ei, domnul Florin Șandru, doctor în istorie. Întâlnirea s-a desfășurat sub auspiciile Prezidiului Academiei Române, în colaborare cu istorici, oameni de cultură, interpreți de muzică, reprezentanți mass-media. Evenimentul a fost transmis integral, la nivel național și internațional,de către postul de televiziune Nașul TV.

Dr. Florin Șandru ,, –Vreau să dau cuvântul unei doamne foarte dragi mie care a unit Basarabia cu România prin cântec, prin artă, prin costumele populare, prin valoarea concepției intelectuale. Este vorba de doamna profesoară dr. Elise Stan, etnomuzicolog de la Televiziunea Română”.

(Aplauze din partea celor prezenți la eveniment).

Dr. Elise Stan ,,- Bun găsit tuturor! Este o bucurie ori de câte ori am posibilitatea să mă întâlnesc cu publicul nostru drag, pentru că știu că toți cei care vă aflați acum, aici, sunteți iubitori de cântec tradițional, sunteți iubitori de frumos. Eu mă ocup cu păstrarea și promovarea cântecului tradițional românesc încă de pe băncile facultății, asta se întâmpla cu mai mult de cincizeci de ani în urmă. Deci de o jumătate de secol vreau să fac cunoscute valorile noastre adevărate tuturor. Nu este deloc ușor, este destul de greu, dar iată că Dumnezeu mi-a oferit niște oportunități prin faptul că eu am lucrat și colaborez în continuare la Televiziunea Română care, știm cu toții, este o tribună de valoare prin care putem face cunoscute publicului larg foate multe lucruri, iar Televiziunea Română chiar este o instituție care întotdeauna a promovat valoarea. Într-adevăr am a-i mulțumi acestei instituții, pentru că pentru mine a însemnat un câștig enorm. Prin emisiunile pe care le-am realizat – și pe care eu le-am considerat adevărate lecții de folclor –  am reușit să promovăm cântecul, jocul, obiceiurile, tradițiile noastre românești. Însă ceea ce vreau să vă spun este că în ultima vreme s-au întâmplat niște lucruri pe care nu le-aș fi crezut posibile, lucruri care m-au determinat să iau atitudine și să-mi exprim opinia în legătură cu aceste situații, și anume, au fost desființate niște ansambluri folclorice. Știm cu toții că ansamblurile profesioniste au ținut viu acest spirit al muzicii tradiționale românești făcându-l cunoscut peste tot în lumea mare. Prin posibilitatea de a efectua turnee atât în țară cât și în străinătate, aceste ansambluri chiar au însemnat niște pârghii de promovare a muzicii noastre tradiționale. Știm cu toții că părți din tradiția noastră, din cântecul și din jocul nostru, sunt acum recunoascute pe plan internațional, fiind incluse pe Lista Patrimoniului imaterial universal UNESCO. Nu este puțin lucru. Inclusiv datorită acestor instituții de artă profesionistă au fost posibile aceste realizări. M-am întrebat cu stupoare, oare chiar desființând cultura se gândesc anumite persoane că pot să restabilească bugetul țării, renunțând la ea, pentru că da, se știe, cultura înseamnă bani, dar investițiile făcute acum înseamnă câștiguri sigure pe termen lung. Constantin Brăiloiu, marele nostru savant, părintele etnomuzicologiei românești, a spus că reconstituirea este o metodă importantă de cercetare iar noi asta trebuie să facem, să reconstituim pentru a nu se pierde aceste bijuterii pe care noi încă le avem și pentru a fi posibil ca ele să fie transmise mai departe din generație în generație  pentru a fi cunoscute și pe termen lung de către cei care vor veni după noi. Este lucru demonstrat că foarte multe dintre popoarele din vestul Europei și-au dat seama, e adevărat, destul de târziu, pentru că ei nu mai aveau ce să păstreze, dar s-au apucat să restituie celor interesați, lucruri pe care le-au readus în atenția tuturor, reconstituind anumite evenimente și recompunând costumele tradiționale după gravuri. Ca să nu ajungem în acel punct, pentru că noi suntem fericiți că avem încă – satele noastre poartă pe umerii lor lucruri de o valoare inestimabilă – iar ceea ce trebuie să facem, este ca prin toate mijlocele să ne străduim să ducem mai departe aceste nobile obiceiuri tradiționale autohtone. Cu niște ani în urmă, foarte mulți, de altfel, am propus celor de la Ministerul Învățământului, să introducă, fie chiar și cu titlu de probabilitate, opțional, aceste ore de folclor, de tradiții românești în programa școlară. Ei bine, iată că au trecut mai bine de treizeci de ani de când am propus eu acest lucru. Pe vremea aceea eu realizam la Televiziunea Română o emisiune lecție de folclor intitulată «Arhive folclorice» și am gândit, în naivitatea mea, că s-ar putea să fie introduse niște ore pentru ca eleviii noștri, copiii noștri, să înțeleagă exact care este rostul lor pe pământ, pentru că se știe și se spune de foarte multe ori că trebuie să știm de unde venim, ca să știm cine suntem și încotro trebuie să ne îndreptăm. Dar totul a rămas numai o dorință neîmplinită, nu știm dacă se va împlini vreodată, dar totuși avem datoria sacră să păstrăm vie spiritualitatea românească. Eu îmi scrisesem pentru acest eveniment foarte multe lucruri, dar nu vreau să vă mai rețin atenția pentru că într-adevăr, cum am scris aici, moștenirea culturală este o energie a însăși prezenței și continuității noastre pe aceste meleaguri mioritice. Eu vă mulțumesc pentru atenție!”

(Aplauze puternice din partea publicului).

Dr. Florin Șandru ,, –Mulțumesc mult, vreau să spun că o parte din tinerii care vor fi prezenți în spectacolul de astăzi, sunt descoperiți, pregătiți, selectați de doamna Elise Stan. Îi mulțumim pentru că aici sunt prezenți unii dintre tinerii cei mai buni și mai talentați în interpretarea muzicii populare, în folclor, și e meritul dumneavoastră și al Iulianei Tudor, al Televiziunii Române.”

Dr. Elise Stan  ,, –Dacă-mi permiteți, pentru că dumneavoastră ați adus în discuție, pentru că eu nu doream, știți, cum se spune ,,lauda de sine, nu miroase-a bine”, dar trebuie să adaug faptul că Televiziunea Română chiar a păstrat în Arhiva ei lucruri absolute extraordinare, irepetabile, și că este meritul tuturor realizatorilor de emisiuni și regizorilor care și-au dat obolul pe tărâmul acesta al folclorului românesc. Vreau să numesc acum pe câțiva dintre ei. O numesc aici în primul rând pe doamna Theodora Popescu, primul realizator de emisiuni folclorice din Televiziunea Română, care trăiește. Tocmai a împlinit anul trecut nouăzeci de ani de viață și suntem bucuroși că o avem printre noi. Deasemeni regizorul Ion Filip, Dumnezeu să-l odihnească, a plecat de ceva timp dintre noi, dar a lăsat în arhiva Televiziunii Române peste 300 de eseuri folclorice, de filme etnografice care sunt și vor rămâne mărturie pentru generațiile viitoare despre ce a însemnat folclorul românesc. Trebuie s-o menționez aici pe doamna Mărioara Murărescu, care a ținut extrem de mult să nu se piardă nimic din aceste valori. Trebuie s-o menționaz pe doamna Florentina Satmari, și ea plecată de curând într-o altă dimensiune astrală. Îl menționez pe Virgil Sacerdoțeanu, mare regizor care de asemenea a lucrat în Televiziunea Română. Sunt foarte mulți cei care au însemnat mult prin munca domniilor lor, au lăsat urmă pe pământ și ne bucurăm iată, că există un loc, Televiziunea Română, unde noi putem găsi aceste mărturii ale noastre, lăsate pentru viitorime. Și bineînțeles, Iuliana Tudor, pentru că a numit-o deja domnul Florin Șandru. Într-adevăr, prin emisiunea «O vedetă populară» ne-am străduit să aducem în atenția tuturor, tinere talente. Dacă ați urmărit emisiunea dealungul celor nouă sezoane existente, v-ați putut da seama că sunt tineri care nu vor lăsa să piară folclorul românesc. Nu de mult, un confrate de-al meu din presa scrisă, și-a exprimat opinia că folclorul va muri. Ei bine, nu! Atâta vreme cât există acești tineri care au dorința și pasiunea, dragostea, dăruirea totală pentru cântecul nostru tradițional, folclorul românesc nu va pieri niciodată.” (Aplauzele publicului).

Dr. Florin Șandru,,  –Vă mulțumesc încă o dată pentru aportul dumneavoastră și pentru faptul că folclorul reprezintă identitatea românească alături de alte simboluri!”

Programul artistic dedicat aniversării Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 s-a desfășurat în Amfiteatrul Casei Academiei Române, cu intrare liberă pentru public. Spectacolul ,,Basarabie română” a fost suținut de Mioara Velicu,  – ca de obicei, cu vocea domniei sale caldă, plină de culoare și de profunzime în interpretarea  baladei ,,Miorița” și a cântecelor de joc –  și invitații săi: Valeriu Râșniță, din Chișinău, cu muzică ușoară modernă, Andrei Păunescu, solist muzică folk, urmat de solist folk, prof. Doina Lazăr și solistele de muzică populară Angela Săftoiu și Mariana Stănescu Verman. Au adus tinerețea și frumusețea glasului lor și a costumelor tradiționale de sărbătoare laureați ai emisiunii cu mare succes de public ,,O vedetă populară”, TVR: Elena Ioniță, din Neamț, Gabriel Gorjanu, din Gorj, Maria Ingrid Boiangiu – București, Drobeta Turnu Severin, Mario Gabriel Treteag din comuna Cornu Luncii, Suceava, Bianca Cionca din Țara Oașului, Satu Mare și Simona Alexandru, reprezentanta județului Teleorman. Domnul Florin Șandru a oferit tânărului Mario Gabriel Treteag o importantă antologie pe note muzicale a cântecelor populare cu îndemnul de a continua să promoveze frumusețea folclorului românesc.

by

Referinţă Bibliografică

Aurelian POPA STAVRI: Casa Academiei Române, gazda evenimentului cultural-istoric și artistic dedicat împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 5 iunie 2024