Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » MIȘCAREA DEFRAGMENTATĂ

MIȘCAREA DEFRAGMENTATĂ

Încă de pe vremea când eram copil m-au fascinat coroanele copacilor puse în mișcare de acțiunea rafalelor de vânt. Priveam uimit legănarea inegală și, aparent, dezordonată a ramurilor, după fiecare rafală, căutând să înțeleg ceea ce se întâmplă în intimitatea acestei mișcări. Cu timpul, am înțeles acest fenomen : datorită dimensiunilor diferite ale crengilor, precum și modului de dispunere a frunzelor, lungimile de undă ale mișcărilor ondulatorii realizate de ramuri sunt inegale. De aceea, se produc multiple defazări în coroana copacului (sau a pâlcului de copaci). Atât lungimile de undă ale miscărilor individuale, cât și defazările se modifică de-a lungul timpului, sub influența unei multitudini de factori : direcția și intensitatea vântului, durata rafalelor, pauzele care pot apărea între rafale etc. În ansambul, mișcarea ondulatorie a crengilor devine compexă și, în același timp, fascinantă, neputând fi asemuită cu nici-o altă miscare cunoscută din natură. Am căutat în dicționare cuvinte care ar putea fi utilizate pentru a denumi acest fenomen. Nu am găsit niciunul care să poată descrie complet și exact această mișcare (legănare) fascinantă. De aceea, mi-am propus să o denumesc „defragmentată”.
Evident, fiind un neologism propus de mine, nu există nici-o garanție că va intra în lexicul limbii române. Am utilizat, întâia oară, adverbul „defragmentat” într-un poem din volumul de versuri „FATA MORGANA”, Ed. ePubishers, 2016: „Copacii triști, răniți de brume, / Se legănau defragmentat,/ Plângând peronul devastat/ Din gara mică fără nume”/. Am înțeles, cu timpul, că fenomenul defragmentării este universal, putând fi regăsit în „miscarea” cuvintelor, ideilor, amintirilor, sunetelor, culorilor etc. De aceea, presupun că a spune „ideile veneau defragmentat” este întrutotul corect, pentru că mai multe idei, care bat la poarta minții deodată, ori secvențial, ajung pe „lungimi de undă” defazate și inegale. Tot așa, sunetele emise de instrumentele care dau viață unei creații muzicale (simfonie, concert etc) ajung, de cele mai multe ori, la urechea ascultătorului « defragmentate », dând naștere unei polifonii care fascinează.
Se știe că, în domeniul informaticii aplicate, defragmentarea desemnează un procedeu de recuperare a fișierelor împrăștiate pe parcursul compunerii lor. Aceste fișiere se găsesc în mai multe clustere, iar prin defragmentare se încearcă adunarea acestora în secvențe cît mai continui pentru a economisi spațiul discului. În acest caz cuvîntul a defragmenta este opusul lui a fragmenta, așa cum a demonta este opusul lui a monta, a deregla al lui a regla etc. După cum se poate observa, în anumite cazuri, prefixul „de” se aplică pentru a desemna aducerea laolaltă a mai multor elemenete (de exemplu, fragmenta-defragmenta), în alte cazuri pentru a separa aceste elemente (de exemplu, monta-demonta). În adordarea propusă în acest eseu, a defragmenta conține ambele fațețe ale mișcări, respectiv, aducerea împreună sau desfacerea elementelor, fizice sau virtuale, uneori într-o logică deterministă, alteori într-o logică aleatorie.

Facebooktwitterby feather

Despre NEAGU Corneliu

REPERE PRIVIND VIAȚA ȘI OPERA Corneliu Neagu (născut la 20 martie 1944, Fieni-Jud. Dâmbovița): Urmează școala gimnazială în orașul natal, Fieni, în perioada 1951-1958. Apoi, se înscrie la Școala de arte și meserii din Fieni pe care o va absolvi în anul 1961. În perioada 1962-1966 urmează cursurile liceului seral „Aurel Rainu” din Fieni, iar în 1966 devine student al facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM) a Institutului Politehnic din București. După absolvire, este angajat la aceeași facultate ca asistent universitar. În 1978 devine Doctor Inginer în TCM. La pensionare, în anul 2012, Universitatea îi conferă titlul academic de Profesor Universitar Emerit. În perioada 1983-1985 a fost detașat, în interes de serviciu, la Universitatea de Științe și Tehnologie din Oran-Algeria. După pensionare își începe activitatea literară, concretizată în șapte cărți de poezii și eseuri publicate și colaborări la reviste literare. Din acrivitatea academică este de reținut faptul că Prof. Univ. Emerit Corneliu Neagu este conducător de doctorat și specialist în domenii de vârf ale științei și tehnicii actuale: Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare, Optimizarea fluxurilor de materiale din întreprindere, Utilizarea Rețelelor neuronale artificiale la modelarea și simularea sistemelor și proceselor de producție etc. Este cercetător, inventator, expert în evaluarea organizațiilor economice și, desigur, poet de prestigiu. În literatură a debutat după pensionare, în anul 2016, cu volumul de versuri FATA MORGANA, la Editura ePUBLISHERS, dând viață unui vis frumos, pe care l-a purtat în suflet încă din adolescență. La intervale de timp relativ scurte, publică la diferite edituri încă șase volume de versuri și eseuri, respectiv CUNOAȘTEREA DE SINE, TĂCEREA DIN ADÂNCURI, TIMP ȘI DESTIN, DRUM SPRE ETERNITATE, POEME PESTE TIMP și ECOURI EXISTENȚIALE. Totodată publică în reviste de literatură prestigioase, dintre care amintim CONFLUENȚE LITERARE, LOGOS ȘI AGAPE, LITERATURA DE AZI, ARMONII CULTURALE, ÎNSEMNE CULTURALE etc. Este prezent, de asemenea, în diferite antologii, alături de alți scriitori români din țară și diaspora. Recent, scriitorului Corneliu Neagu iau fost alocate spații generoase în două lucrări enciclopedice de mare prestigiu, respectiv: ENCICLOPEDIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN GENERAȚIA 2000, Ed. Ziariștilor Profesioniști din România, și în MILENARIUM-Dicționarul Enciclopedic al Scriitorilor Români la Începutul Mileniului al III-lea, Ed. Armonii Culturale. De asemenea, poetul Corneliu Neagu a fost înclus în vol 5 al MARII ANTOLOGII DE POEZIE ROMÂNEASCĂ ÎN LIMBA GERMANĂ realizată de poetul și traducătorul Christian Schenk. Temele majore care pot fi regăsite în opera literară a lui Corneliu Neagu provin, cu precădere, din viziunea autorului asupra curgerii imuabile a timpului, concretizată în observații, interpretări, amintiri, regrete, iubiri împlinite sau ratate, speranțe etc. Aceste teme sunt transpuse în versuri de o profunzime aparte, fără să aparțină, preponderent, unui stil literar anume. Mai degrabă, se poate vorbi despre o împletire de stiluri literare diversificate (realism, romantism, simbolism, expresionism etc), fapt ce conferă creației lirice a lui Corneliu Neagu originalitate și valoare artistică de nivel înalt. Aceste stiluri pot fi regăsite, în diferite doze, dificil de cuantificat, în tot ceea ce a publicat până acum.