Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » VASILE BELE: AZI VOI VORBI CU ALBASTRUL

VASILE BELE: AZI VOI VORBI CU ALBASTRUL

azi voi vorbi cu albastrul

 

azi voi vorbi cu albastrul

atâta de frumos al cerului

doar el îmi înțelege

inima și așa prea chinuită

 

aș vrea să dau veacul

de vreo trei ori înapoi

să văd în ce lume ajung!

garantez fără să știu

că va fi o lume a adevărului

a bucuriei a înțelegerii

una în care prea puțin se

vorbește cu ură și despre ură

una în care dușmanii nu prea

trăiesc și nici n-au zile prea

bune dac-or trăi

una în care fiecare străin își

ajută aproapele că așa a învățat

de la moșii și strămoșii lor

o lume a pocăinței și-a lucrurilor

plăcute a lucrurilor frumoase

dar ce facem ca acest veac?

 

dacă ar fi să caut vină cuiva

aș condamna pe toată lumea

dar nu am această putere

și nici nu îmi doresc această putere

pentru a nu fi eu cel condamnat

în final și eu sunt trăitor

al acestui secol

 

azi voi vorbi cu albastrul

atâta de frumos al cerului …

 

 23 ianuarie 2013 – Baia Mare

 

 

nici de mine nu vreau să-mi aduc aminte

 

nici de mine nu vreau să-mi aduc

aminte azi!

și nu puneți întrebări că nu veți

primi niciun răspuns

mi-e silă mi-e groază că sunt

în această lume omul ce respiră

oxigenul

 

îmi pun întrebarea și vă implor

fără glumă să v-o puneți și voi

ce-am făcut BUNE pe pământ?

scrieți lucrurile pe-o hârtie

dați-le exemplu altora

de virtute și de moralitate dacă

sunteți drepți și morali

dați un exemplu de sinceritate

și adevăr dacă sunteți drepți și morali

 

ce-ați scris pe hârtie?

parcă văd coala la unii sunt

câteva însemnări

dar la cei mai mulți dintre voi

foaia este mereu mereu goală

fără niciun semn

ce-or fi toate astea?

desigur că or fi ceva!

 

vă las moștenire vouă trăitorilor

celuilat secol toate astea

conștient fiind că azi nimeni

nu poate scrie pe coală nimic

parcă văd un raft de

hârtii goale și aici

se adună se adună mereu mereu

golul din noi

și-așa muri-vom

 

nici de mine nu vreau să-mi aduc

aminte azi …

 

23 ianuarie 2013 – Baia Mare

 

 

fulg după fulg

 

fulg după fulg

omătul se adună sub fereastră

și focul din sobă s-a stins

lemnele s-au terminat și ele

curând se va face frig și-n casă

doar iarna și fulgii ce-mi sunt

azi prieteni – ceilalți au plecat

s-au dus

 

focul s-a stins tăciunii din vatra sobei

nu vor mai da nici căldură nici fum

doar fulgii mă iubesc și-mi țin

companie azi prietenii s-au dus

în alt colț de lume

unde nu există frig, unde

prietenii se cinstesc și se respectă

unde lucrurile se plătesc

unde lucrurile sunt ordonate frumos firesc

 

doar fulgii iernii mă iubesc

îmi dau seama că și ei mă văd

pentru că fiecare vine spre mine

parcă vor să-mi spună ceva

atâta timp cât vor fi pe-aici

lumea va fi curată frumoasă

fericită bucuroasă de albul pe

care-l împrăștie iarna

 

fiecare fulg de nea are povestea lui

vin spre lumea noastră dintr-o altă lume

vin să ne bucure cu frumusețea lor

dar știm oare să-i înțelegem?

în lumea asta nimeni nu

înțelege pe nimeni

nimeni nu este înțeles

și cad fulg după fulg

 

oare atunci când ajung pe pământ

ei simt durerea?

omătul se adună sub fereastră

fulg după fulg …

 

23 ianuarie 2013 – Baia Mare

 

 

n-am să zăbovesc mult pe-aici

 

n-am să zăbovesc mult pe-aici

din mai multe pricini

o dată mai caut răspuns

la întrebarea

care-i rostul venirii mele pe pământ?

doar pentru a face umbră acestuia!

 

n-am să zăbovesc mult pe-aici

pentru că de câțiva zeci de ani

caut și tot caut și iar caut

răspunsul venirii mele pe pământ!

aici nu mă găsesc în nimic

deocamdată și sunt aici de multă vreme

 

n-am să zăbovesc mult pe-aici

nici nu știu dacă mai iubesc această lume

o lume a suferinței

o lume neagră o lume a întunericului

 

nici nu mai știm să ne bucurăm

de oareșceva

ne sunt confiscate bucuriile

de cei care cunosc doar ura

ne sunt confiscate emoțiile, fericirile, norocul

nu credem în ele dar parcă

nici n-ar există – emoție, bucurie, fericire, noroc

 

și astea datorită nouă

oricâți prieteni am avut împrejur

tot singur m-am simțit

pentru că n-am găsit în ei valoare

 

nu știu dacă mai am răbdare

pentru a zăbovi în lumea asta

dacă ar trece toate răutățile o dată cu noaptea

atunci aș mai rămâne

pentru încă un veac …

 

VASILE BELE – Baia Mare

Facebooktwitterby feather
Etichete: