Pe vremuri, când vedeai pe stradă
un ins vorbind de unul singur,
dintr-o privire te gândeai
că e nebun, mai mult ca sigur…
dădeai din cap, îl ocoleai
să n-ai surprize neplăcute,
ba unii se mai și-nchinau
ca Dumnezeu să îi ajute.
Acum, pe stradă, cel de-atunci,
de-ar fi să aibă învoire
să se întoarcă pe Pământ,
ar crede că nebunii sunt
într-o perpetuă roire…
iar dacă unul ar mai da
și peste el, din grabă,
chiar s-ar gândi c-a nimerit
totală lume oarbă…
Și curg pe străzi șiruri de oameni
absenți de ce-i în jurul lor,
cu fețele posomorâte,
presați de grija zilelor,
teleghidați par că se mișcă,
în goană către punct final,
și toate astea se întâmplă,
de multe ori, doar mașinal.
De poți să te oprești o clipă
din goana-n care traversezi
oceanul vieții ce-ți inhibă
puterile să-naintezi,
vedea-vei răsăritul Lunii
în drumul său după iubire,
în noaptea cerului cu stele,
cu Universul faci vorbire.
Și toate-n aparenta viață,
s-ar transforma în fapt real,
prezenți am fi în tot ce mișcă,
chiar de-ar părea puțin banal,
căci, în istoria omenirii,
din observație măruntă,
au fost descoperiri făcute
prin cercetare susținută.
6 oct. 2022, Vernești, Buzău, România – Georgeta Tudor

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..