Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » CORNELIA PĂUN HEINZEL: „EXCROCUL FLORICĂ LIDER DE SINDICAT, O VIAȚĂ DE RATAT” sau „FOSTUL ȘEF LA PIONIERI ȘI UTC-IȘTI DEVENIT MARE PRINTRE SINDICALIȘTI” sau „COANA MANDA-MPEȚITOAREA VERSUS CONU’ FLORICĂ ÎMPUȚITORUL” din ciclul „VIVAT ACADEMIA! VIVANT PROFESSORES!”

CORNELIA PĂUN HEINZEL: „EXCROCUL FLORICĂ LIDER DE SINDICAT, O VIAȚĂ DE RATAT” sau „FOSTUL ȘEF LA PIONIERI ȘI UTC-IȘTI DEVENIT MARE PRINTRE SINDICALIȘTI” sau „COANA MANDA-MPEȚITOAREA VERSUS CONU’ FLORICĂ ÎMPUȚITORUL” din ciclul „VIVAT ACADEMIA! VIVANT PROFESSORES!”

Cornelia Păun Heinzel ”Excrocul Florică lider de sindicat , o viaţă de  ratat” sau ”Fostul şef la pionieri şi UTCişti devenit mare printre sindicalişti” sau ”Coana Manda-mpeţitoarea versus conu Florică împuţitorul” din ciclul “Vivant professores !”

 

  1. Panseurile lui Florică post-mortem

 

”Ia te uită ! Tocmai acum mi-am găsit sfârşitul, în floarea vârstei, adică la cea care ar trebui să fie de pensionare, dar nu mai este pentru că recent am obţinut să rămână omul în postul de profesor până la stadiul de mumie ! Acum să mor, când mi-am înfiinţat propriul partid ca să ajung senator, la fel cum mi-am făcut sindicat şi m-am înscăunat ca  preşedinte pe vecie, după ce a trebuit să părăsesc funcţia de şef la Casa Pionierilor. Toată viaţa mea am trăit bine. M-am frecat din greu numai să distrug oamenii profesionişti, cinstiţi cu care am avut tangenţă. I-am şicanat şi am aşteptat ca ei să moară, nu eu. Am ajutat directorii de unităţi de învăţământ, numai pe ei eu i-am susţinut în realitate, dar ca un farsor ce sunt m-am erijat în reprezentantul profesorilor. Numai eu sunt în stare de aşa excrocherie, să reprezint sindicatul angajaţilor şi, în realitate, să susţin numai pe conducătorii lor ! Am rezolvat să rămână omul în postul de profesor până la stadiul de hârcă, deşi la ora actuală au ajuns unii chiar la propriu să deţină în unităţi de învăţământ pe cei din coșciug, scrişi în acte, dar mai ales pe ştatele de plată. Oricum pensionarii doriţi de directori, la fel ca cei cu cumul sunt privilegiaţi. Nici nu trebuie să vină să îşi facă orele, chiar dacă au mai multe catedre, chiar şapte–opt, pentru că nici nu vor, nici nu pot şi nu îi controlează nimeni. Eu am obținut așa ceva ! Când se dorește mărirea salariilor profesorilor, eu mă oftic de nu mai pot. Vreau ca numai oamenii mei să aibă salarii astronomice, din proiecte educaționale și având multe catedre, fără să facă nimic. Directorii pot face tot ce vor. I–am făcut eu dumnezei. Aşa am obţinut eu, cu sindicatul meu „Totul pentru corupţie în învăţământ”, al cărui lider am fost câteva decenii. Am reuşit să obţin dreptul ca directorul să ajungă un veritabil mafiot, cu acte în regulă, adică pe bază legală, cu legile propuse de mine, să facă ce vrea cu investiţiile, adică să cumpere cu sume exorbitante lucruri nefolositoare şcolii și să mințim că învățământul nu este finanțat corespunzător – au ajuns unii să monteze într–o singură sală de clasă zece camere de luat vederi la prețuri fabuloase şi alte aparate electronice foarte costisitoare pentru iradiat, ars şi prăjit copiii, să plătească firmelor particulare conectarea și înregistrarea tuturor discuțiilor iar cu catedrele, să poată numi şi morţii pe ele, ca să încaseze ei cât multe salarii. Şi, din moment ce orice idiot, care urăşte învăţătura îşi poate face rost de o diplomă de licenţă, dacă este şi fără scrupule, ticălos, este numai bun în funcţie de conducere, conform criteriilor stabilite şi aplicate de mine. Dacă a obţinut licenţa cu dublă prezență – una la înscriere și a doua când se plătește și se ridică diploma – de la universități ca cea Cretină, Debilumind sau Tufădeveneţia, atunci consider că este ideal pentru un post de conducere în învăţământ. În plus, la mine în liceul TF, am adus pe lângă cartelul mafiot care îl conduce, creat de mine, chiar şi mafia adevărată de cartier, să îşi desfăşoare activitatea nestingherită, cu acordul meu, să jegmănească elevii, să le ceară taxă de protecţie, să le distribuie droguri. Acesta este modelul de viaţă pe care eu, Florică, lam prezentat elevilor mei pentru a reuşi în viaţă şi cei care l-au urmat chiar au avut succes, au ajuns în funcţii, pe aceste meleaguri. Cu prietenul meu, Răgălie, care ar trebui să se ocupe cu ordinea în zona TF, nu au elevii mei nicio şansă să reclame ceva undeva. Am aranjat ca fiul lui Răgălie, elev la mine în liceu să obţină numai note de zece, bursă de merit şi deşi este cam urâţei l-am făcut şi Mister Boboc, cu influenţa mea. Am făcut eu din cea mai retardă şi fără scrupule fostă elevă de-a mea, profesoară şi directoare pe viaţă, în liceul meu, aşa că mi-a fost uşor să fac să fie considerat urâtul culmea frumuseţii. Doar sunt un farsor desăvârşit, un excroc profesionist ! Noi nu cerem mărirea salariilor ca la alţi bugetari. Când se dorește mărirea salariilor profesorilor, eu mă oftic de nu mai pot. Vreau ca numai profesorii mei să aibă salarii astronomice fără să facă nimic, numai să primească bani în plus din programe educaționale. Noi vrem ca numai oamenii noştri să îşi pună zece catedre şi să nu predea nici o oră. Ţipăm că vrem performanţă ! Dar aceasta să fie apreciată numai de ultimii oameni, care nu au învăţat niciodată carte, care urăsc învăţătura, răi, fără scrupule, dar foarte increzuţi deoarece consideră că orice prostie pe care ei o fac, orice ticăloşie dea lor este o minune dumnezeiască. Dar chiar este, din moment ce ei, care la şcoala primară erau considerat înapoiaţi mintali, acum au ajuns în post de conducere în educaţie, să aprecieze ei profesorii inteligenţi, cinstiţi, buni profesionişti şi să le facă viaţa un calvar”, zâmbi şmechereşte Zdrobescu, cu figura sa de vulpoi bătrân, cu mustăţi evazate. ”Directorii să facă ce vor cu catedrele, să numească şi morţii pe ele, ca nişte veritabili mafioţi, doar să încaseze mulţi bani, adică salariile celor trecuţi pe lumea cealaltă. Cine nu dă şpagă nu este de performanţă, nu are parte nici de mai multe catedre, nici de salariul de merit şi este șicanat până îi sar capacele. Minţim că profesorii nu sunt stresaţi, deşi în realitate foarte mulţi mor de tineri, chiar cei de douăzeci de ani. Desigur, că legea de funcţionare nelimitată ca profesor pensionar este pentru cei ca mine, odihniţi ! Dar, uite că tocmai eu nu am mai apucat să am parte de ea !  Eu, care totdeauna am pozat într-un profesor entuziast, din biroul meu luxos de lider de sindicat, dar în realitate nu am predat nicio oră în patruzeci de ani de învăţământ. Nu m-am consumat niciodată cu învăţătura şi i-am urât din toată inima pe cei studioşi. Am avut ocazia să mă răzbun pe cei care  sau rătăcit din întâmplare prin liceul meu, să le fac zile negre. Pe aceştia eu i-am şicanat, i-am lucrat pe la spate, să nu cumva să mai existe profesionişti în  învăţământul TF, pus de mine însumi definitiv pe butuci, fără şansă de recuperare. Acum nu se mai poate întâmpla acest lucru, că am obţinut dreptul să nu vină un profesor decât cu acordul mafiei din liceu, reprezentată de Consiliul de Administraţie, deci pe bani mulți. Dănilă Gropăciune – cel fără bacalaureat, absolvent de Școala Complementară, la care mergeau elevii cu capacități scăzute de învățare – a ridicat la rang de lege acest lucru, adică a legiferat corupția. Să nu ne mai ascundem când facem ilegalități. Să fie corupția direct pe față ! Profesorul trebuie să fie desigur, asemeni celor din conducerea liceului, adică cu minte puţină, dar cu ticăloşie mare, încrezut peste măsură, de când a văzut că unul debil mintal ca el a reşit să îşi facă rost cu banii, de diplomă de licenţă şi de post de conducere, se consideră a fi buricul pământului, că nimeni nu-i ca el şi într-un fel chiar are dreptate. Vrea prin aceeaşi metodă, adică dând mită să profeseze, pentru el aceasta fiind calea succesului în viaţă. În primii zece ani de muncă, eu, Florică am fost numit de comunişti mare şef la pionieri apoi, după revoluţie, m-am numit eu singur mare şef de sindicat, că doar este libertate şi democraţie. De când am venit la liceul TF, acesta a devenit pentru mine, Florică Zdrobescu, ceea ce a devenit moara pentru Călifar din nuvela lui Gala Galaction. Mi-am vândut sufletul diavolului şi voi ţine zgarda, nu garda, pe veci în acest liceu. Cât am fost în unitatea de învăţământ, adică cât am trăit, nu am lăsat să rămână să predea vreun profesor care nu era capabil să îşi vândă sufletul Satanei. Asemeni lui Călifar, eu Florică Zdrobescu voi păzi dea pururi şi după moarte liceul meu TF”.  

 

2.Cu cine te-ai însurat, cu mine sau cu liceul ?

 

……………………………………………………………………………………………………..

 

-Bună ziua. Mă numesc Florică Zdrobescu. Am fost trimis aici de partid ca profesor, se prezentă un bărbat,  directorului liceului TF, arătându-i actul şi diploma de „Ştefan Gheorghiu”. Este cea mai tare recomandare din toate timpurile, dar mai ales acum, în socialism !

 

-Aveţi unde sta, că văd că aţi venit din alt oraş ? întrebă directorul.

 

-Nu, răspunse Zdrobescu. Sunt și cu soţia.

 

-Partidul are grijă de oameni. Veţi fi cazat în căminul liceului. Avem la dispoziţie pentru profesori, camere confortabile, cu condiţii bune de trai şi gratuite pentru angajaţii unității de învățământ. Familiştii primesc un spaţiu mult mai mare, pentru viitorii copii, spuse bărbatul.

 

Din acea zi, în care Florică îşi luă în primire cabinetul său de profesor, nu se mai dezlipi de el. Nu mergea la ore, dar din liceu nu mai ieşea decât atunci când soarele intra după nori. Stătea şi făcea planuri de viitor. Atunci, prin curtea liceului se auzea o femeie ţipând disperată         Cu cine te-ai însurat Florică, cu mine sau cu liceul ? Replica a rămas proverbială şi din când în când şi-o amintea câte un profesor nostalgic.

 

……………………………………………………………………………………………………..

 

”În necrologul meu din ziare scrie fiică-mea că eram profesor talentat. Ha, ha, ha ! Eu nu m-am omorăt niciodată cu activitatea didactică, nu am predat nici măcar o oră. Dar m-am agitat în învăţământ cu învârteli, ticăloşii, înscenări, că la aşa ceva sunt maestru ! Ce bine scrie în necrolog fiică-mea – că doar ea mă pomeneşte, deşi pe mulţi idioţi i-am pus eu în funcţii. Am ridicat tâmpiţii pe cele mai înalte culmi, fără să merite. Întotdeauna m-am ferit de omul inteligent, cinstit, harnic, care imediat şi-ar fi dat seama că sunt un mare excroc, un farsor veritabil.  ”Un profesor talentat”, ” Ha , ha, ha ! Ce talent aveam la excrocherii ! În niciun caz ca profesor, că  nu am predat vreo oră elevilor, la clasă, în toată viaţa mea. Întotdeauna am evitat munca, dar mie mi-a plăcut mereu să mă joc cu viaţa oamenilor, să îi lucrez pe la spate, cu plăcere diabolică” şi Florică râse sinistru, zgomotos cu figura sa şmecheră de vulpoi bătrân, cu mustăţi evazate ca o fustă cloş.                 ”Ce carismă am ! Pot duce pe oricine de nas, doar să nu aibă prea multă minte, adică să fie pe placul meu. Oare acum, cu dracii, cum îmi va merge În ziare, fiicămea scrie că eram şi ”mare filozof”. Sunt      într-adevăr, dar fără licenţă în filozofie şi fără să fi citit ceva din acest domeniu. Am ceva mai grozav – ”Ştefan Gheorghiu” – considerată chiar şi în această epocă cea mai tare dintre toate universitățile. Nu am citit în viaţa mea vreo carte de filozofie, nici  măcar ”Capitalul” lui Marx, nici ”Caietele filozofice” ale lui Lenin. Filozofii clasici nici nu am încercat să îi studiez, nu îi cunosc. La ”Ştefan Gheorgiu”, facultatea absolvită de mine, se studiau doar documentele de partid. Ooo! Cât de utile mi-au fost mereu ! Dar uite, m-am chinuit toată viaţa să promovez nulităţile în posturi şi ele nerecunoscătoare, au uitat cu totul de mine ! Oameni ai diavolului, aşa cum i-am ales chiar eu ! Am visat să mă folosesc de ticăloşi, ca un excroc mare ce sunt, să pozez într-un om profesionist, plin de talente, aşa cum de fapt şi eram, dar, recunosc cu bruma de sinceritate ce încă mă mai bântuie, că altele erau talentele care mă caracterizau, nu cele afişate public. M-am erijat în salvatorul învăţământului TF, dar în realitate am fost distrugătorul – l-am scos definitiv ca specializare – mi-am dorit de când am pus prima dată piciorul în el, să îl termin, fără şansă de recuperare. Aceasta a fost soarta mea, ca de  la absolvirea renumitei ”Ştefan Gheorghiu”, să mă trimită Partidul Comunist pe mine, Florică Zdrobescu, la proaspăt înfiinţatul  liceu TF, să pârăsc pe duşmanii poporului. De atunci, am pus laba pe el şi nu am lăsat să lucreze aici decât oamenii corespunzători profilului stabilit de mine – adică oameni cu minte puţină, foarte răi, marcaţi din copilărie, plini de ură, ticăloşi, capabili de cele mai înfiorătoare mizerii. Erau tocmai potriviţi să îi folosesc, să îi manipulez, pentru a-mi satisface planurile diabolice, oameni pe cât de idioţi, pe atât de încrezuţi şi sfidători, care să se creadă foarte grozavi întotdeauna, care să înţeleagă totul greşit în viaţă, mai ales în profesie, în specialitate, în didactică, care să considere că numai ei au dreptate şi că numai ei fac totul bine, să predea greşit elevilor şi să nu îşi dea seama de acest lucru, să aibe senzaţia că aşa este corect. Ce talent magnific am să dibuiesc astfel de persoane şi să le promovez în funcţii !

 

Una dintre preocupările mele esenţiale dintotdeauna a fost să cuplez oamenii”, gândi Florică Zdrobescu melancolic. „Cel mai bine am ales-o pe Ghiroşenia, muncitoare la construcții TF, care a absolvit chiar la mine în liceu. A intrat la treapta întâi cu media 1,25. Un aşa nivel de inteligenţă eu l-am remarcat imediat. Dar ce urâtă este femeia, aşa brunetă, cu părul lins, cu ochelari de vedere, cu faţă de capră lungă şi osoasă, ca a unui bărbat de cincizeci de ani, cu pielea mâncată, cu scobituri din loc în loc, cu nas mare, lung, cu gură mare, cu corp diform, şolduri mari, picioarele ca răşchitoarele și cu labe mari bărbătoase.

 

3.Coana Manda-mpeţitoarea versus conu Florică împuţitorul

 

Pe mulţi am cuplat eu la viaţa mea, dar cea mai renumită împerechere făcută de mine a fost cea a lui Bulache cu Ghiroşenia. Pe fiica pedagogului de cămin, Grobianu, am cuplat-o cu şeful de la fisc, ca să nu ne mai ia impozite pe firme nici mie, nici lui. Fiind prieten bun cu mine, Grobianu învârte şi el afaceri mai mult sau mai puţin curate. Şeful fiscului, un bătrân greţos, a fost imediat încântat de o tânără ca fata lui Grobianu. Fata a acceptat pentru că nu avea alți pretendenți.

 

Florică dărui pedagogului mulţi bani, cadou din partea sindicatului şi a strâns şi bani de la profesorii liceului. Nu avea curajul vreunul să îl refuze. O parte din bani i-a oprit pentru el, ca lider de sindicat. Grobianu a fost pe deplin mulţumit de acest lucru. Îi era dator cu multe lucruri lui Zdrobescu.

 

În liceul TF mai existau câţiva profesori de specialitate, foarte bine pregătiţi, absolvenţi cu note mari, la facultăţi serioase.                           Liderul de sindicat nu reuşise să scape de ei, datorită profesionalismului lor şi a specialităţii absolvite, corespunzătoare liceului. Ghiroşenia, ca muncitoare, a fost recomandată de partid la seral, la Universitate. Dar cum femeia nu prea le avea cu învăţătura, nu reuşi să intre decât la secţia la care se intra cu cele mai mici medii, la Construcţii căi ferate. Pentru acest profil exista liceu de specialitate, domeniul fiind complet diferit de cel feroviar, la care specializările erau reprezentate de electronica şi telecomenzile utilizate şi cel comercial, corespunzător tehnologiei transporturilor.

 

Este corupţie şi eu ca lider de sindicat pot să fac orice vreau. Pe proştii de la Minister îi duc de nas imediat. Nu este niciunul de specialitate sau bun cunoscător al domeniilor inginereşti și chiar dacă ar exista nu este atât de moral încât să susțină adevărul. Propun specialitatea Ghiroșeniei, că nimeni nu va contesta acest lucru și nu va observa că nu corespunde profilului. Specializările corespunzătoare profilului le voi scoate“ gândi Florică și o chemă la el pe femeie.

 

– Alina, vino la mine în birou, spuse președintele de sindicat.

 

– Bine, domnule Zdrobescu, răspunse profesoara supusă faţă de puternicul sindicalist.

 

-Ştii că eu am întotdeauna grijă de oameni. M-am gândit la viitorul tău. Ai experienţă mare la bărbaţi, doar mereu ai fost înconjurată de ei încă din liceu. Eraţi doar două fete în tot grupul școlar industrial, restul fiind băieţi. La construcţii unde ai lucrat, erau tot numai bărbaţi. Acum ştiu că ţi-o pui din când în când cu Coviltir, fostul tău coleg de clasă, elev al liceului, dar nu este o pereche de viitor pentru tine. L-am selectat eu ca profesor aici şi îl susţin cu înverşunare, dar eu îţi propun o partidă de viitor. Inspectorul nostru şcolar general, are soţia bolnavă de cancer.

 

-Dar cum pot să îl cuceresc, că nu sunt frumoasă deloc, spuse femeia tristă. Sunt însă foarte rea, capabilă de orice să îndeplinesc întotdeauna ce-mi propun şi compensez cu asta. Sunt superioară oricărei frumuseţi şi oricărei inteligenţe feminine ! Am încredere în forţele proprii, pentru că sunt plină de mine şi lipsită de modestie !

 

-Ai dreptate, calităţile tale sunt considerate în ziua de azi de valoare. Frumusețea, inteligența, hărnicia, bunătatea, nu mai sunt apreciate deloc în ziua de azi. Stai fără grijă. Lui Dorel îi plac toate femeile. Când vin profesoarele în audienţă la el, însoţite de mame, inspectorul general se înroşeşte ca un rac fiert şi îi fug ochii când la mamă, când la fiică… dacă sunt frumoase şi dacă este treaz. Dar, de obicei, Dorel este mare amator de băutură şi după câteva păhărele de tărie, când te va privi o să creadă că are în faţă cea mai frumoasă femeie din lume. Eu voi stabili întâlnirea şi te voi prezenta drept cea mai minunată făptură. Din moment ce aproape tot timpul este în lumea lui Bachus, nu prea îl vede cineva treaz, i se va părea şi lui că este adevărat tot  ce i-am spus despre tine, că eşti fată serioasă, o partidă excelentă. După aceea, te descurci singură, că doar ai învăţat meserie cât ai fost elevă în grupul școlar industrial, pentru că eraţi doar două fete şi restul băieţi. Văd că exersezi şi acum cu Spoitoraşu. La construcţii TF, unde ai lucrat ca muncitoare, nu cred că ai pierdut timpul degeaba, că erai mereu înconjurată numai de bărbaţi. Acum este momentul să îţi dovedești experiența în aplicare, să exersezi talentele dobândite. Sunt sigur că Dorel va fi încântat de abilităţile tale.

 

Zdrobescu organiză săptămâna următoare Zilele liceului” şi îl invită şi pe inspectorul general. La sfârşit, sărbători cu o masă plină de bucate  delicioase şi băutură. După ce Dorel Bulache a dat pe gât mai multe pahare cu licori bahice, a fost invitat în biroul liderului de sindicat.

 

– Îţi prezint o fostă elevă dea mea, o femeie deosebită, spuse Zdrobescu, arătândo pe Ghiroşenia.

 

Cu ochii tulburi, cu privirea în ceaţă, lui Dorel i se păru atrăgătoare femeia. Simţurile sale îmbibate în alcool, doreau cu ardoare o prezenţă feminină, indiferent cum ar fi arătat aceasta. Ar fi fost mulţumit cu oricine, în acele momente.

 

Florică, cu şmecheria lui obişnuită îl lăsă singur cu Ghiroşenia. Avea și o canapea de piele în dotarea biroului său de șef de sindicat de lux. Femeia ştia ce are de făcut. Din ziua aceea, se lipi de Dorel şi nu îi mai dădu drumul. Veştile despre legătura lor ajunseră şi la urechile soţiei inspectorului. Chiar Zdrobescu, cu şiretenia sa nemăsurată făcu posibil acest lucru. A trimiso pe doamna Popescu, lidera de sindicat a liceului, femeie fără inimă, să informeze pe soţia inspectorului de aventura acestuia. Aceasta ştia de slăbiciunile partenerului său de viaţă, dar se consola că sunt trecătoare. De data aceasta, doamna Popescu  îi prezentase altceva. Îi spuse că o minune, mai tânără, îi luase minţile bărbatului său. Dacă s-ar fi putut deplasa şi ar fi văzut cu ochii ei minciuna, ce urâţenie și ce răutate îl acaparase, doamna Bulache nu s-ar fi consumat. Vestea însă o influenţă şi îi agravă boala. Cu tratamentul efectuat, în mod normal ar fi avut şanse de reuşită.          Sar fi însănătoșit cu siguranță. Supărarea însă a avut rolul să o distrugă şi in scurt timp, femeia se sfârşi.

 

Domnul Florică Zdrobescu sărbători acest lucru printr-o mare petrecere, aşa cum obişnuia să facă când îi ieşea una din ticăloşiile pe care le punea la cale. Chiar dădea sfoară în ţară şi anunţa acest lucru public, ca lumea să cunoască realizările sale de lider de sindicat.

 

-Acum, mai ai doar un lucru de înfăptuît, ca să îl prinzi în laţ pe vecie, pe Bulache, spuse Zdrobescu Ghiroşeniei. Trebuie să îi faci lui Dorel un copil. Pe cale naturală nu aveţi nicio şansă. Tu ţi-ai început viaţa sexuală încă de pe băncile şcolii şi acum eşti praf, după atâtea avorturi. Nici Dorel nu mai este prea viril, aşa cum fost în prima căsătorie, când a avut primul său băiat, al lui cu adevărat, născut pe cale naturală. Sindicatul meu îţi va aloca banii pentru o călătorie la Paris. Acolo vei găsi specialiştii care pot să obţină o fiinţă din orice. Succesul este garantat. Cu un copil îl vom obliga pe inspector să te ia de nevastă, ca să ne dea nouă fondurile primitede la stat. Acum, din zvonurile care circulă prin oraş, se știe că ţine un cătun întreg de sărăntoci din Moldova, care îi sunt rude. Vrem să obținem să ne dea nouă toți banii !

 

-Mi-e greu cu fiul său, exclamă Ghiroşenia. Mereu mă ia de proastă şi îşi bate joc de mine. Astăzi am fost mirată când am văzut prima dată în viața mea salata de boeuf. Nu cunoşteam aşa o bunăciune şi Petrică mi-a spus ironic Dar pe unde ai trăit, că nu ai văzut aşa ceva?” şi a râs cu poftă.

 

Planul lui Zdrobescu era să o numească directoare pe Ghiroşenia şi aceasta să obţină cât mai multe fonduri, adică bani de furat, pentru el, liderul sindical autonumit pe întreaga ţară. Trebuia să scape însă de directorul Zdrobea, aflat pe post, numit tot de el, anterior, în funcţie.

 

4.Directorul Zdrobea

 

Nică Zdrobea a fost înainte de revoluţie un muncitor nepriceput. Bărbatul avea parcă două mâini stângi. Nu putea repara nimic bine, un lucru bun nu era capabil să facă. În această situaţie, nu îl ţinea ca angajat în nicio fabrică, în nicio uzină, unde salariile muncitorilor erau foarte mari iar Zdrobea era omul care fugea mereu după bani. Zdrobescu a intuit imediat calităţile bărbatului, care erau pe placul său, deși mamele elevilor liceului, cadre medicale în spital erau şocate de suferinţele soției acestuia şi povesteau cu durere că Zdrobea era om rău, violent, îşi bătea nevasta, o călca în picioare, îi rupea oasele până o băga în spital, dar ca un impostor ce era, bărbatul declara tuturor Eu îmi iubesc mult soţia!.

 

Lui  Zdrobescu i se părea un lucru de admirat, considera că Zdrobea este un dur, tocmai potrivit pentru a-şi satisface interesele cu el.                           Florică Zdrobescu îl ajută să obţînă diploma de bacalaureat, în liceul său, apoi să urmeze Şcoala de Maiştri în aceeaşi unitate de învăţământ, îl recomandă la partid să fie înscris la seral, la subingineri.

 

Destinul a fost generos cu Zdrobea. Imediat după revoluţie, a fost numit inspector şcolar. Pe postul de Inspector şcolar general era numită o fostă vopsitoare, de la uzinele Steagu Roşu, Maricica. Informaţia o putea lectura oricine din ziarele locale, care difuzau cu mândrie ştirea. Dacă o cunoşteai pe femeia rea, cu putere de înțelegere limitată, pe care o citeai facil pe fața sa, cu mersul său ciudat, în care îşi arunca în stânga şi în drepta picioarele groase ca două trunchiuri de copac, cu vocea groasă, care se exprima incorect, deşi femeia era angajată ca profesoară pe catedra de Limba română. Nu putea rosti o propoziţie fără să facă dezacorduri. Sesiza oricine rapid cu ce realizare grozavă se mândrea oraşul de la poalele muntelui sau mai bine spus unii reprezentanţi de seamă ai mass-mediei locale, care o elogiau fără rușine în emisiunea „Chix actual”, pentru funcție.

 

Zdrobea nu rezistă mult în postul de inspector de specialitate. Era singurul care strângea banii pe posturile de profesori şi inspecţii, direct pe holurile Inspectoratului Şcolar, fără jenă. Ceilalţi o făceau feriţi de privirile oamenilor. Cu toată susţinerea de care beneficia, corupţia era în faşă, imediat după revoluţie şi oamenii nu erau obişnuiţi cu ea. Bărbatul a fost dat afară din post şi consolat cu numirea de director la Grupul Școlar TF, cu aprobarea lui Zdrobescu.

 

Profesoarele conștiincioase, care aveau ore seara, se trezeau în clasă cu Zdrobea beat, la bustul gol, cu cămașa complet descheiată, clătinânduse și duhnind de aburii alcoolului. Femeile tremurau la gândul că bărbatul s-ar putea prăvăli peste ele sub ochii elevilor, care s-ar fi distrat copios.

 

Zdrobea era însă omul care îndeplinea profilul de profesor dorit de Florică şi pe care îl dorea să îl extindă, să îl generalizeze în tot învăţământul, adică să fie cu minte puţină, rău, încrezut, ticălos, capabil de orice mişelie pentru a-şi satisface interesele, avid de bani, încrezut peste măsură, convins că ceea ce face el este grozav.

 

5.Directoarea Ghiroşenia

 

După ce cuplă pe inspectorul școlar general, Zdrobescu scăpă imediat de Zdrobea şi numi în locul acestuia, ca directoare, pe Ghiroşenia, proaspăt venită din perioada de lăuzie.

 

Dorel realiză în scurt timp că greşise. „Am luat o decizie greșită cu alegerea Ghiroşeniei – femeie rea, cu suflet negru și urâtă, care nu mă iubește – drept consoartă, după ce am avut o soție frumoasă, cu suflet bun, iubitoare”, gândi bărbatul. „Îmi găsesc consolare printre animalele din ferma mea, care mi se par acum mult mai frumoase, mai iubitoare şi cu suflet mai bun decât soția mea actuală.

Din şpăgile primite ca inspector, cu relaţiile avute, Dorel Bulache cumpără aproape pe nimic o fermă şi o livadă în jurul municipiului. Era locul ideal în care îşi înneca necazul în ţuică. Lua apoi de gât capra sa cea mai dragă, mult mai frumoasă, mai bună, mai credincioasă decât Ghiroşenia şi trăgea cu nesaţ câte o duşcă de rachiu. Aşa îşi găsi sfârşitul, astfel îl găsi fiul său, singura persoană care îl iubea cu adevărat…

 

  Tocmai acum să îmi dau duhul, când am o asemenea realizare şi profilul propus de mine a pătruns în orice unitate de învăţământ, fiind numiţi directori numai cei care corespund standardelor mele de performanţă de prostie, de ticăloşie şi cu trufie nemăsurată ! ”, gândi Zdrobescu… „De aceea s-a organizat la propunerea mea concursul de directori intitulat „Ce are măgarul sub coadă?”, denumit astfel după una din întrebările probei scrise, la care au fost supuşi candidaţii doritori de chiverniseală. Dar, aceasta este realizarea mea în învăţământ, la modul general, că în cel feroviar de care m-am ocupat câteva decenii acesta nu mai există decât cu numele şi cu dreptul angajaţilor din liceele TF care au permise cu călătorii gratuite pe calea ferată, deşi în realitate am izbutit să scap de toţi profesorii de specialitate din liceele cu acest profil. Am reuşit ca să ia unii – care nu au nimic, nici în clin, nici în mânecă cu transportul feroviar – bani degeaba de la stat, nemeritaţi. Aşa m-am erijat şi eu, de unul singur în reprezentant al acestuia, neavând nicio legătură cu domeniul, nici ca studii, nici ca activitate. Mi-am folosit însă cunoştinţele de mare securist, de fost şef la pioneri pe judeţ pentru a-mi satisface interesele. Am intuit că aceasta este o vacă bună de muls pentru mine, care sunt cel mai grozav excroc, cel mai tare farsor şi pozez întotdeauna în marele lider de sindicat Florică Zdrobescu… care am fost…“.

 

 

 

Epilog

 

După moartea inspectorului general și a președintelui de sindicat, Ghiroșenia, obișnuită cu furtișagurile a continuat și a cumpărat la suprapreț containere pentru liceu. De data aceasta nu a mai avut însă susținere. Consilierii locali au acuzat-o imediat de delapidare.

 

-De ce sunt acuzată ? Am făcut totdeauna ce am vrut și nimeni nu mi-a reproșat nimic, întreba mirată Ghiroșenia. Femeia nu a înțeles că inspectorul general și președintele de sindicat îi acopereau toate ilegalitățile, toate abuzurile, toate furtișagurile. Ea credea că așa trebuie să facă orice director de unitate de învățământ și așa a rămas să se mire până în ziua de azi, când nu mai ocupă funcția de director.

 

Notă : Aceasta este o povestire. Orice asemănare izbitoare cu persoane, locuri și situații cunoscute este pur întâmplătoare deşi se cunoaşte că Viaţa bate filmul” şi realitatea poate fi mai înspăimântătoare, mai înfricoşătoare decât cea din scrierile literare.

 

Cenaclu Literar:

Proză
Facebooktwitterby feather
Etichete:

Despre Cornelia PAUN

profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale Cornelia PĂUN - cu pseudonimul Cornelia Păun Heinzel, după numele bunicii din partea mamei care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena, s-a născut la Braşov şi este profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, filolog, fiind prima femeie doctor in Roboţi din România. Fiica inginerului electronist C.F.R. Dumitru Păun şi a profesoarei de limba română Oltea Aglaia Păun (născutăBejenaru). Păun Cornelia este profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboţi Industriali, din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece - Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua şi a absolvit printre primii, în 1986, secţia T.C.M, Facultatea T.C.M. a Universităţii Braşov, având și repartiție guvernamentală dublă în învățământul superior și cercetare, domeniu în care a lucrat de atunci până în prezent, în calitate de cadru didactic. Este şi inginer specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. A mai absolvit trei cursuri postuniversitare la: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Metode moderne în Psihologie Specială şi Universitatea Politehnică Bucureşti, Metodică. A fost admisă în 1990, printre primii, la Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, curs de zi, a Universităţii Bucureşti, transferându-se apoi la Brașov, deoarece a primit conducerea institutului de cercetări (1991-95), fiind şi cadru didactic universitar. În 2010 a câştigat o bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen). În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației în Management Educațional în cadrul programului Profesioniștii în management educațional. A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice, referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa,Spiridon Biografie Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română. În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică. Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena. Păun Cornelia a debutat ca jurnalistă în 1995 că redactor colaborator la cotidianul BRAȘOVEAN BUNĂ ZIUA, BRAȘOV !, ca scriitoare în Revue de culture, critique et imagination „Asymetria”, Franţa, Paris, ca poetă şi colaboratoare în cadrul Magazinului cultural și de informație „Agero-Stuttgart” Germania şi al Agenţiei de Presă Nurenberg. Este membru al presei internaţionale, al Uniunii Scriitorilor Mondiali Hispanici şi al “Poetas del Mundo”, laureată a Premiului Literar Internaţional Naji Naaman 2017, pentru creativitate şi membră de onoare a Casei Naji Naams, fiind prezentă în nouă Antologii ale scriitorilor şi poeţilor din întreaga lume, internaţionale, editate de străini, patru editate de români, în enciclopedie USA, în Antologia de literatură americană care reuneşte cei mai prestigioşi scriitori şi poeţi din toate ţările lumii, într-o Antologie a scriitorilor cu premii literare internaţionale, 2017, editată în limbile: engleză, spaniolă, franceză şi arabă. A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste și publicații străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada. Este publicată în aproximativ cinci sute de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate, peste cincizeci de reviste din România, în publicaţii din diaspora iar unele scrieri au fost selectate pe bloguri de către fondatorii acestora pentru activităţi educaţionale în cadrul probelor de examene, concursuri sau la manifestări culturale, literare, istorice. Texte traduse în limbile engleză şi spaniolă au fost selectate de către unii specialişti, ca studiu la orele de limbă şi literatură spaniolă sau în cadrul unor activităţi didactice, culturale, religioase, din ţări aparţinând spaţiului hispanic şi Statelor Unite ale Americii : - în opt reviste literare franceze din Franţa, nouă reviste de cultură italiene din Italia şi un ziar cultural italian, într-o revistă de literatură universitară din U.S.A., în cinci magazine literare din U.S.A., în International Literary Magazine & Academic Journal of English Literature, într-un magazin literar internaţional din Danemarca, într-o revistă de literatură din Marea Britanie şi una Internaţională de cultură din Belgia, în ziarul naţional albanez, în trei reviste de literatură internaţionale din India, într-o revistă internaţională de literatură din Bangladesh, într-un jurnal literar indian, în revista internaţională a scriitorilor din Insulele Caraibe, Trinidad, Tobago, în Agenţia Albaneză de Presă, în publicaţii internaţionale din Estonia, din Islanda , din Albania, şase din U.S.A. , într-o revistă de poezie din Vancouver, Canada & China, într-un jurnal de artă din Mauritius, într-o revistă literară Hawaiiană, într-o revistă literară şi într-un jurnal de ştiri din Republica Moldova. - în reviste de cultură din diasporă: din Noua Zeelandă, din Irlanda, din U.S.A., din Canada, din Germania, din Franţa, Australia - în peste treizeci de reviste de cultură şi ziare din România. Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalităţi culturale din întreaga lume în: franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalană, persană, turcă, polonă, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azeră, georgiană, aromână, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameză, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse şi publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceză, engleză, rusă, italiană, greacă. Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate. Literatură: A publicat un volum bilingv de proză scurtă "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" şi altele sunt în curs de apariţie: “El laberinto de las enigmas”, “The Transatlantic Dreams”, “Η στροφή του πεπρωμένου”,“Amour criminal” . Despre Cornelia Păun Heinzel au scris : 1. Redactor şef Dr. Marian Ghervan, în “Revista de Literatură română”, 2016: „CORNELIA PĂUN HEINZEL este scriitoarea care cu sensibilitate și realism întregește cu arta sa literară spiritualitatea culturală românească.” Narațiunea în proza scriitoarei Cornelia Păun Heinzel este prezentată la persoana a treia, generând obiectivitate și detașare, o aparentă neimplicare, ca aceea a unui reportaj. Modul personajelor de a gândi și a se manifesta, ambianța în care se manifestă, faptele relevante care le caracterizează, ascund fațetele multiple ale realității dincolo de care resimți extrem de subtil implicarea autoarei, chiar o anume feminitate. “Dragoste de Cernăuți”, deși este o povestire, ne pare fi un roman, desigur un micro roman, fiind una dintre puținele proze din literatura română dedicată zonei Cernăuțiului ce era parte a regatului Moldovei condus de Ștefan cel Mare, teritoriu străvechi al românilor moldoveni, acum aflat în componența Ucrainei….” 2.. Profesor Universitario USA, Escritor, periodista, editor Juan Alborná Salado, PhD en Literatura Creativa, Maestría en Español y Literatura (Universidad George Mason); o Licenciaturas, en Ciencias Políticas y en Periodismo (St Thomas University); Diploma como Especialista en Literatura Comparada (BIU); Diploma en Literatura Inglesa (Oxford College ODL); Diploma en Radiodifusión (Miami-Dade Community College), doctor en Literatura (Warnborough College, Reino Unido e Irlanda) en “REVISTA LITERARIAS “, 2015: La presentacion en “Primera plana“ del libro de la escritora internacional Cornelia Păun Heinzel: "El cartero nunca más llama dos veces" o “Sueños...sueños...sueños..." Profesor Universitario Ph. D. U.S.A, Juan Alborná Salado, periodista y escritor profesional, Director and Editor de la Revista Literarias, Five University Degree - PhD en Literatura Creativa, Maestría en Español y Literatura (Universidad George Mason); o Licenciaturas, en Ciencias Políticas y en Periodismo (St Thomas University); Diploma como Especialista en Literatura Comparada (BIU); Diploma en Literatura Inglesa (Oxford College ODL); Diploma en Radiodifusión (Miami-Dade Community College), doctor en Literatura (Warnborough College, Reino Unido e Irlanda) : El Prólogo del libro El laberinto de los enigmas, de la Máster de las Letras Dra. Cornelia Paun. Mi despegue sobre la colección de relatos del libro de Cornelia Paun: “El laberinto de los enigmas”, se remonta al trascendente literario subyacente de la escritora, que ella aplica en sus cuentos, y que es profundamente maximalista, o sea, que describe, analiza y sitúa el todo de su obra en una categoría posmodernista. La escritoraemplea a fondo una elaboración máxima de detalles, y figuras retóricas de dicción, y pensamiento, que en este último caso se basan en el significado de palabras o frases para expresar ideas de manera especial. Estos recursos del arte de ficción literaria han enriquecido sus relatos y los categorizan fuera de la común narrativa literaria corta. El maximalismo en literatura fue creado y acuñado por James Wood, que afirmó que era un género semejante al Realismo Mágico. Pero, debo señalar y ampliar, que como sucede en estas narraciones de Paun, ella las hace más completas por la ampliación de detalles y empleo de figuras de dicción que proporcionan a los relatos de esta obra una categoría narrativa superior. Los que utilizan el maximalismo narrativo, armados de figuras literarias de dicción y de pensamiento, han creado obras maestras novelísticas y de relato corto como nuestra poeta y narradora. Sus títulos relatores lanzan inmisericordemente al lector en un espacio de la literatura que es de un abolengo narrativo que solo los mejores escritores como ella son capaces de pertenecer. La resonancia retórica de sus ficciones posee tal fuerza sociológica que a veces creo, leyendo sus relatos, que se trata de un culto narrativo surgido de un hechizo intelectual y físico por su enorme carga humana social e individual. Cornelia Paun, con su sensibilidad narrativa femenina, ha elaborado esta colección en el ámbito de un nuevo despertar psicológico y literario, que proyectan la naturaleza cultural de la propia escritora y poeta hacia un campo universalista histórico más allá de los de un simple nacionalismo narrativo. Y es que los grandes escritores experimentaron ese maximalismo por sus detalles y figuras retóricas, que existía antes de ser descubierto, catalogado y explicado por James Wood. Shakespeare, Cervantes, la generación del Siglo de Oro de España, el Boom Latinoamericano, más los plumíferos recientes, han explorado profundamente en ese mundo inicialmente desconocido, muchas veces sin saberlo, la grandiosidad realística del maximalismo literario. Y la maestra de las letras Cornelia Paun, por su fuerza social/literaria narrativa, y los relatos de su obra maestra ha logrado ascender hacia cotas superiores de la literatura. No dudamos que, en algún momento, Cornelia Paun, por la calidad de su pluma reflejada en sus obras, sea galardonada con otro de esos finísimos e internacionales trofeos de arte literario que inequívocamente ella tanto merece. 3. Georges Voisset, France - universitaire français, professeur de littérature comparée à l’Université des Antilles et de la Guyane, écrivain, traducteur, essayiste, critique littéraire, essayiste, auteur d’une douzaine d’ouvrages et de nombreux articles, en revue septembre 2013: "Păun Cornelia est une professeure, poètesse et écrivaine roumaine. Elle a fait ses débuts en écriture dans les revues de critique et de création Asymetria (France), Agero-Stuttgart (Allemagne) et Les Pages Francophones (Roumanie). Elle est présente dans une anthologie de poètes roumains contemporains, Méridien Lyrique". 4. Scriitorul Nicolae N. Negulescu - Licenţiat în Regie Cinematografică şi artă fotografică, studii în filosofie metafizică, filosofie orientală, istoria religiilor, mitologie, autor de filme documentare de scurt metraj, membru al Academiei americano-române de Arte și Științe – ARA.Din 2010 este vicepreşedinte al Filialei Oltenia Craiova a Ligii Scriitorilor din România, redactor-şef al revistei de cultură “Literaria”, fondator, director şi redactor-şef al revistelor de cultură universală “Constelaţii diamantine”, “Regatul cuvântului” şi “Sfera Eonică”: “ El labirinto de las enigmas “ / “ Labirintul enigmelor “ în reviste, 2017 : Sub acest titlu misterios ( amprentat cu premeditare de combustia simbolică a Mitului Labirintic, ca termen referențial, chemat să semnifice prin intensificarea enigmatizării determinărilor faptice, și devenit comun pe harta barocului ) dar cu un stil narativ lucid, susținut de o remarcabilă forță evocatoare, erudita scriitoare Cornelia Păun (Cornelia Păun Heinzel) ne prezintă în lumina unui cod cultural elevat o nouă culegere de povestiri, care prin proiecțiile lor auctoriale deschid un complex orizont psihologic; un adevărat labirint epic (ca materie de cugetare ) ce comportă pe diferite registre numeroase ipostazieri spirituale. Titlul reflectă și angajarea într-un program hermeneutic, menit să exprime semnificațiile mesajelor ; de unde convingerea că, autoarea își recunoaște și vocația exegetică. Cu alte cuvinte, aplicarea formulei de lucru în discuție conduce lectorul spre înțelegerea nucleului tematic din însuși actul construcției modelatoare. Mai mult chiar : această înțelegere devine manifestare a propriei noastre posibilități de trecere înțelegătoare prin limpezimea descrierii actului existențial. De aceea, întâlnim pe traseele textuale coincidențe și identificări ontologice. Din această perspectivă, clarificarea sensurilor favorizează depășirea polisimboliei prin raportare la intenția care a prezidat elaborarea textului. Cum ? Tocmai prin vitalitatea profundă a suprasensului esențial, operativ, din matricea lingvistică, care-şi cunoaște bine identitatea verbală. Natura intențională a gândirii scriitoricești din demersul ontologic al operei se concentrează pe sfera relațiilor interumane, revelând astfel percepției virtutea ei de fundament al contactului naratoarei cu lumea valorilor. Tematica variată este însărcinată cu plenitudinea regăsirii fenomenelor contemporane din stratul superior al existenței vii : o demonstrează încărcătura predicatelor antropologice din ţesătura textelor ; însă în dimensiunea lingvistică, suita de verbe energice orientează, configurează și potențează seria acțiunilor. Fiind deci operație de expresie, limbajul scriiturii obiectizează, proiectează, fixează ceea ce fără ea ar rămâne închis în experiența conștiinței solitare. Fiecare personaj constituie și reconstituie ( prin suflul primit din centrul procesului creator ) aspecte, trăsături, particularități definitorii ale propriei individualități, adică are o unicitate adecvată exprimării existentului. Fericită deschidere semiotică, zic, derulată în limitele prezenței pentru a legitima opera ! Dar vocea exploratoare ce desemnează prezentul, urcă și în timp, recompunând trecutul, printr-o constelație de scene, de indici, de cuvinte, tot mai deschis către ecourile memoriei. O regăsim aici pe scriitoarea care cuprinde lumea tinereții cu o privire exactă și proaspătă. Trăsătura fundamentală a artei sale narative o descoperim în sondarea profunzimilor conștiinței și în esențializarea Ființei de pe tensionatele cărări ale existenței. Și ar mai fi ceva : pentru demnitatea expresiei, autoarea infuzează cu inedit maxima sensului ; iar în succesiunea episodică, pasajele modelate au autencitate formulată, nu informulată. Sigur că, la o atentă examinare a cazurilor peregrinate pe calea nesfârșită a umanizării omului, sesizăm și o exaltare narativă : cum ar fi în primatul afectului ce se manifestă în simbioze curtenitoare, cavalerești, dominate simultan de accente puse pe aspirațiile intelectuale, or în surprinderea în contrasens dual a Erosului împătimit, cu a sa vrajă izvorâtă din voluptatea păcatului. “ El labirinto de las enigmas “ / “ Labirintul enigmelor “ este o carte revelatoare și ambițioasă în forme narative, purtătoare a unor veritabile raze de lumină, care se înscrie cu vocație artistică într-un vast dar estetic câmp vizual. 5. José Antonio Hervás, profesor, poeta, editor, phyician, España, en Revista de Literatura "Relatos, Poemas, Novelas", 2013: „Escritora Cornelia Paun , poeta de fama y prestigio internacional nos dedica esta selección de textos de su obra literaria.” „El Shock es un relato que se lee desde el principio con una verdadera atención subyugado por las descripciones arquitectonicamente decadentes de Bucarest para terminar en un episodio desgarrador. Del otro relato, "Amor de Cernauti" , es sencillamente fascinante como describe el ambiente de esa ciudad.„ 6. Manuel Tiberio Bermudez, Jefe de Prensa Escritores Columbia, periodista, escritor, en Revista internacional de criterio actual “Redyacción”.Colombia, 2015 : “La presentación del libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." de la escritora rumana de fama y prestigio internacional Dra. Cornelia Păun Heinzel” “Se ha publicado el volumen bilingue Español-Rumano de prosa corta con el título "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños...sueños...sueños..." de la escritora rumana de fama y prestigio internacional Dra. Cornelia Păun Heinzel…” 7. Juan Antonio Pellicer Nicolás, poeta, escritor, editor, Espana, presidente de Asociación de los Escritores de la Región de Murcia, en 2014, académico de la Academia Internacional de Ciencias, Tecnología, Educación y Humanidades, director de los programas de radio, miembro Honorario de Naciones Unidas de Letras, delegado de la delegatión Sureste de la Unión Nacional de Escritores de Espana poeta, escritora, editor, en 2014 Presidente de la Asociación de los Escritores de la Región de Murcia, Delegado Regional de la Unión Nacional de Escritores de España para la Región de Murcia en prestigiosa revista Espana, 2014 : “la escritora rumana de fama internacional y colaboradora de la revista Dr. Cornelia Păun Heinzel “ y en prólogo del libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." , 2015 : “Las propuestas narrativas de la autora tienen una característica común cual es la de dar una visión concisa, profunda e intensa de la realidad. Una realidad que la autora describe de manera elegante y pormenorizada, sumiendo al lector en el imaginario necesario para comprender de manera “casi real” la acción o trama de sus textos. Otra de las características que se desprende de su lectura es el grado de conocimiento que se deduce tiene sobre aquello que pretende trasmitir, ello juega en beneficio del lector ya que en ningún momento este se siente perdido en mitad de textos, antes al contrario, la autora “atrapa” al lector desde la primera línea de relato, lo cual es muy de agradecer logrando de manera sencilla, lo cuál no es nada fácil, captar la atención del lector. En las propuestas leídas: “El shock”, “Universidad-Cuerpo Y”, “Entre dos mundos” y “El amor de Cernauti”, sigue la estructura clásica del relato/cuento: “trama, nudo y desenlace”, logrando contextualizar y recrear escenas verosímiles cargadas de coherencia, sabiendo hacer a modo de sutíl prólogo en uno de ellos, un guiño a los clásicos (V. Hugo y Dante, en sus infiernos terrenales) “las dudas ante la inminente compra de una vivienda”, “los miedos (externos e internos) a los que se tiene que ir enfrentado el hombre”, etc. Es por ello que la propuesta narrativa va logrando acaparar la atención del lector quien, ávido de conocer más, va – de alguna manera- formando parte del relato en tanto en cuanto va re-conociendo a sus personajes, o mejor aún, va viendo en ellos una prolongación de si mismo. Otras características de la obra de Paún que la hacen especialmente atractiva son: la intensidad de sus textos, ricos en matices y figuras metafóricas: “… mi mirada busca con avidez ansiosa este abismo del paraíso de las intersecciones entre las delicadas arcadas elípticas, con las maravillosas vías parabólicas, de las frágiles columnas hiperbólicas sobre las cuales dominan, de un lugar a otro, esferas perfectas… “(extraído del relato El Shock) y la tensión, antes citada, capaz de lograr el interés del lector consiguiendo casi aislarlo de su micro mundo. El éxito, entendiendo por tal la aceptación y valoración positiva del lector, de todo relato -como de alguna manera viene a decir Cortázar- radica en que debe ser antes vivido, sentido e interiorizado por el propio autor. Es él quién hace o debe hacer o convertir las cosas ordinarias en aventuras extraordinarias capaces de abstraer la atención de los lectores. Ahí radica la notoriedad y el atractivo literario de estas propuestas. “ El Shock“ : La autora sumerge al lector en el siempre farragoso mundo que supone la adquisición de una vivienda. Con una trama sencilla, la autora va desgranando los entresijos de la operación. Desde el inicio de la narración la autora contextualiza la escena sabiamente y para ello no duda en recurrir a los grandes del género: V. Hugo y Dante, citando los mundos a los que el hombre, sin conocer, se va enfrentando a la vez que convirtiendo en presa y victima de todos ellos. En “El Shock“ la autora sabe “dibujar” los infiernos terrenales de los que el hombre no puede escapar. Los infiernos terrenales que nos atrapan física y emocionalmente. En definitiva, un magnifico relato, con el suspense propio de la escena que de manera brillante califica la autora como “color gris” en su propia trama. “Universidad-Cuerpo Y“ : La autora narra la trágica vivencia de Camelia en su primera experiencia de una excursión a la montaña acompañada de unos amigos. La protagonista, lejos de “ampararse” en el miedo, propio por otra parte dada la inexperiencia, busca razones para hacer de la dureza de la prueba algo realmente positivo. Queda patente el amor y la sensibilidad del trato hacía su madre y la fortaleza de sus ideas frente a la “seguramente apetecible” proposición del médico la noche anterior al accidente. “Entre dos mundos“ : En este relato, la protagonista vive los momentos entrelazando “realidades”. Camelia tiene una vida interior grande y rica en experiencias y conocimientos de la que se siente orgullosa; pero esa misma fuerza moral e intelectual también tiene su lado negativo, por ejemplo el llevado al plano de la amistad con otras chicas. Su experiencia le había demostrado la envidia que generaba, lo que felizmente para nuestra protagonista deja de ser así cuando conoció a Joana descubriendo que la palabra envidia se había cambiando por la de admiración. Camelia entra en la “revolución” sumida en el pensamiento y la confirmación que todas las personas inteligentes que conocía, también lo eran buenas y generosas. “El amor de Cernauti“ : Una bellísima historia de amor la de Elisa y Nicolás, donde el lector disfrutará con la maravillosa aptitud y actitud descriptiva de la autora. A destacar el realismo narrativo con que la autora va relatando las vivencias de las personas. Sus protagonistas, dos mundos amantes de la cultura y la belleza que quedan unidos definitivamente para siempre quizá por el lenguaje misterioso que supieron “inventar” para si; ese lenguaje del silencio que unió sus almas y sus corazones. 8. Fernando Sabido Sánchez – Poeta, miembro de la Academia Aveirense de Artes y Letras de Aveiro (Portugal), Editor España en prólogo de libro "El cartero nunca más llama dos veces" o „Sueños...sueños...sueños..." y en Antologia, 2013: “ Ante nuestros ojos el libro de relatos de Cornelia Paun, un mosaico de impactantes narraciones de fuerte tensión y angustia. Consigue que el lector viva las situaciones, como si en realidad fuera protagonista, son relatos crudos en los que comprobamos que es imposible romper con nuestro destino. La voz de Cornelia construye pasado y presente de un entorno que le es familiar, los difíciles años del siglo pasado que desembocan sin ausencia de continuidad, en la terrible crisis política y económica actual, vividos por personajes que sobreviven con dificultad, en un ambiente no exento de esperanza, sin la cual, sería imposible construir un futuro. “EL SHOCK“, nos sumerge en un tema de gran actualidad que podría suceder en cualquier país del Centro o Sur de Europa, donde la crisis ha golpeado brutalmente a las capas más vulnerables de la población, los bancos han expulsado de sus viviendas a miles de ciudadanos y conseguir una vivienda digna, es poco menos que imposible, lo que conlleva la aparición de mafias carente de sentimientos que se aprovechan de los desfavorecidos, hasta las últimas consecuencias. “El Shock“ es un gran trabajo literario, mantiene el clímax a lo largo de todo el texto y los personajes se ven obligados a luchar por una causa, aún a sabiendas del peligro que supone para sus propias vidas. “Amor de Cernăuţi”, relato que mezcla dos grandes dramas de la humanidad, con el amor. La emigración obligada para muchos ciudadanos golpeados por la crisis de sus países, los lleva a empezar una nueva vida lejos de su entorno familiar y social en circunstancias difíciles, y una vez se adaptan a la nueva situación, en este caso a través del amor y una nueva familia, aparece un nuevo drama, la guerra, terrible siempre por sus consecuencias, el amor que se cruza con la muerte y el dolor, situaciones descritas con una gran técnica literaria por la autora. En definitiva, un libro de relatos en los que la autora, lejos de caer en la redención, ni en la condena moralista de sus personajes, elabora relatos bien escritos de trama interesante y personajes creíbles”. 9. Dr. Mab D´Ávilla Roberts- periodista, escritora Brasil en Antologia de Literatura, Peru, 2016: “Bella obra literaria. Eres genial. Tus letras me encantam. Gracias por compartir”. 10. Escritor, novelista, poeta, profesor Israel Levy Ronny Benlabrat en Antologia de Literatura, Peru, 2016: ” Hermoso relato para hacer nuestros adolescentes mas felices, victoriosos y sensibles a la luz del alma. Felicitaciones por tan magnífico relato” , un abrazo desde Jerusalem, Ronny 11. La escritora y la periodista Marín Luisa M. Chaves en revista „ESTEPONAVIVA” COSTA DEL SOL Poesia Narrativa y „Artmega”, 2013: “Dr. Cornelia Păun – „La esencia de un sentimiento” - “Hola amigos, hoy tenemos el honor de contar con la inestimable colaboración de Cornelia Păun, una poeta capaz de dibujar en vuestra mente los sentimientos más profundos…” Reseña del relatos de Dr.Cornelia Paun Reseña de “El Shock” De Dr. Cornelia Paun Desde el principio este relato trata de introducir al lector, y lo consigue magistralmente, en un ambiente de gris frialdad y decadencia… Un Bucarest devastado por el tiempo y los conflictos marca el escenario y los actos de este magnífico relato. La autora consigue envolver al lector en la fría historia de una pareja enamorada, atrapada por el sistema y la corrupción, y construye una magnífica historia de intriga, corrupción y terror. A lo largo de esta obra, se pueden palpar las pronunciadas facultades de Paun para poetizar la prosa, envolviendo esta compleja trama en visiones que nos transportan a su mundo de belleza impalpable. “El Shock” es un estupendo y peculiar relato que toma fuerza a partir de la segunda mitad y que no dejará a nadie indiferente. Reseña de La “Rueda del Destino” de D. Cornelia Paun. Estremecedor relato teñido del interesante y etéreo estilo de Dr. Cornelia Paun. Desde las primeras líneas de este relato podremos disfrutar de otro de los temas y escenarios característicos de esta escritora, nuevamente preñado de misterio en un ambiente de engañosa cotidianeidad. En “La Rueda del Destino” podemos disfrutar desentrañando poco a poco el misterio que encierra la obsesión enfermiza del principal protagonista, el director de escuela, Radu, así como de un velado aleccionamiento crítico sobre la mediocridad y corrupción de la sociedad actual. Otra muy recomendable lectura de Cornelia Paun. Reseña de “Universidad-Cuerpo Y” En este apasionante relato Dr. Cornelia Paun, nos invita a zambullirnos sin miedo en una verdadera cascada de sensaciones de la mano de la hermosa Camelia, mujer inteligente, bondadosa y trabajadora y que a pesar de ello, parece encontrarse constantemente en peligro de despeñar su vida, metafórica y físicamente sobre los puntiagudos laberintos a los que debe enfrentarse. Camelia, mujer frágil físicamente y fuerte intelectual y moralmente, nos presenta dudas acerca de la conveniencia de la perfección y si esta resulta ventajosa o al contrario un escollo que salvar. “24 de horas entre vida y muerto” Impactante, mi querida Dra Paun!!! Muchas gracias por compartir su obra conmigo. Su 24 horas entre vida y muerte plantea una situación casi impensable claramente sumergida en la complejidad de un mundo lleno de falsedades, intereses y conflictos emocionales. Me ha sorprendido mucho esa situación de indefensión física dentro de la confusión mental del protagonista y sobe todo haber podido comprobar, reconozco que algo angustiada, hasta qué extremo ha podido llegar y qué desenlaces futuros podría ofrecer, puesto que esta obra incita a la reflexión. La complejidad y decadencia sociales viene siendo ya una seña característica en la personal obra de la Dra. Cornelia Paun. 12. Dr. Joel F. Reyes Perez, poeta y médico, Mexico en prestigiosa revista "Letras de Parnaso", Espana : He leído con interés su obra de relatos que usted amablemente me envió. Es un interesante conjunto de relatos de agradable narrativa ,y que muestra un desarrollo que mantiene el interés en la lectura, logra expresar mensajes claros y se dirige con sencillez a un lector. Cuenta con un estilo expositivo ágil y que bien permite entender los significados del núcleo del tema. Me permito felicitarle por su obra, y le quedo agradecido por permitirme manifestarle mis consideraciones. “ “Bella obra con abundancia de sentimiento y claridad expositiva. Buenas letras, agradables imágenes, especial sensibilidad en su bellas descripciones. Un gusto seguir leyendo sus obras” “Interesante y especial es su escrito, con reflexiones y conceptos profundos expresados claramente en suaves y cuidados versos. Un gusto es seguir sus publicaciones “ 13. Giovanny Riquelme poeta y ingeniero civil, Chile : „en los relatos se aprecia el módulo de exposición de la realidad que se presenta en ellos, marcados por los desenlaces que nos hacen pensar en la vida y como los hechos ocurren sin saber los destinos de cada uno„ 14. Maria Sanchez Fernández, escritora, España en revista de literatura Texas, USA: „Amor de Cernauti” es un cuento escrito basados en la segunda guerra mundial y sus repercusiones en la vida de las familias. El tema es bonito y un tanto inocente y “dulzón”... 15. Maria Beatriz Vicentelo Cayo, Lima, periodista, Peru : ¡Hermoso relato ”La leyenda de las máscaras venecianas”presentado en forma ágil y entretenido, que capturó por la excelencia en su gramática y coherencia de actos al lector! Felicitaciones!! ¡Encantó realmente esta Leyenda de Máscaras ! Un placer leer esta narrative. 16. AM. MOLKAS en Antologia de cuentos “Ficticia”, 2016 : “Amor de Cernauti – ”Shön, sehr shön, frau doktor Paun. Romántica historia: llena de reminiscencias campiranas y citadinas de la vieja, aristocrática, Europa del Este”. 17. Escritor, editor Francisco A. Chiroleu, en Revista de Literatura, Rosario, Argentina, 2016: “Los textos que ofrecemos a continuación pueden parecer extraños en una primera mirada. Pero una vez que uno comienza su lectura ofrecen el otro lado, otra cara ,con una personalidad diferente que irá poco a poco atrapando al espectador y por qué no ,cambiándole el modo de ver la realidad. Es que también la realidad no siempre es lo que se ve o se toca, hay mundos paralelos encerrados en una burbuja, una mota de polvo o detrás de una puerta tapiada. El infierno puede estar en una curva del camino o detrás de un amor no correspondido Cornelia Paun Heinzel nos da otra lectura de un mundo cerrado que se derrumbó hace tiempo, pero que conserva ciertos privilegios políticos y económicos. Toda una estructura que por momentos cruje y muestra una dimensión que no se ve a simple vista. Cada relato merece su relectura. Siempre encontraremos mas detalles, mas elementos de un viaje por un mundo devastado que esconde todavia alguna secreta esperanza “. 18. Escritora y Editora Ana Muela Sopeña, en Antologia 2015: ”Cornelia, es bellisimo tu poema. Consigues una suavidad inusitada en tu discurso. También a mi me ha gustado muchisimo el final.” „Muy buen relato“24 horas entre vida y muerte.” 19. Escritor, Poeta, Paraguay, Ciudad de Luque, Oscar Distéfano , en Antologia, 2015: “Hermoso poema. Me gustó sobremanera la cohesión argumental, el precioso remate sobre la imagen del árbol.” 20. Escritor Costa Rica, Coordinator Literario, Ronald Bonilla Carvial, 2015: “Hermoso lirismo desata este poema, bien, abrazos” 21. Escritora Estela Rosa Foderé en Antologia “Imagen”, Peru, 2016: ”Destinos cruzatos” un relato profundo y reflexivo. La inocencia de lo niños es eje de ganancia para el delito. Por eso la educación y el saber, despierta las mentes y le da herramientas para defenderse en el camino de la vida. Un gusto enorme leerte.” 22. Poeta, narradora Lorena Rioseco Palacios, Chile: “Uno y miles de escenarios, me encantó tu estilo narrativo. Felicitaciones querida Poetisa, miles de estrellas llamen a tus letras para ser escribidas” 23. Escritor Jaime Regal, Colombia, 2013: “belleza y ternura hay en tu obra, un gusto leerte” 24. Escritor Yaneth Hernández Venezuela, 2013: “Bella obra mi querida amiga. Me ha encantado tu estilo. Amor infinito es el perdurable, ama el espíritu, lo valioso que guarda nuestro cuerpo. Hermoso. Un gusto leerte”. 25. Luis Gonzalo Machado Sànchez, Ecuador, 2013: Hermosa composiciòn llena de ternura y romance. "Soy las flores del naranjo que te abrazan con su perfume" . Romàntico con la pasiòn y ternura que inspira el amor. Saludos cordiales amiga poeta, felicidades”. 26. Alexandru Tomescu, scriitor și editor U.S.A. : „Colaborarea poetei şi scriitoarei Dr. Păun Cornelia, la publicaţia noastră a fost primită cu mult entuziasm de cititorii şi colaboratorii revistei. Încă de la primul eseu intitulat „Şocul”, apărut în ediţia din august 2013, profesorul Constantinescu titularul rubricii „Însemnări” a afirmat că este vorba de „un real talent”. Nu multe au fost paginile de proză primite şi publicate de noi, dar valoarea lor le-a situat în top-ul numărului de cititori, după cum arată şi contoarele de pagină. Subiectul este condus cu o artă deosebită, descrierile sunt simple, dar pline de expresivitate, urmare a unei observaţii atente, care susţine decorul general cu amănunte de înalt rafinament. Personajele sunt vii, pline de afectivitate, care chiar în împrejurări triste, dure, nu folosesc ameninţarea sau tăişul ascuns al răzbunării; lăsă pe cititor să tragă singur concluzia, ca o lecţie pentru viaţă. Poezia ei, cu subiecte ancorate în realităţile cotidiene, în vise, speranţe sau dezamăgiri, trăieşte prin valoarea artistică şi prin mesajul transmis. Poeta cucereşte pe cititor prin mesajul transmis; versurile sunt expresia unei măreţii a mărturisirii. Opera ei izvorăşte dintr-o simbioză, o îmbinare armonioasă a preocupărilor sale: ştiinţele exacte cu cele umaniste. ” 27. Florin Grigoriu,Uniunea Ziariștilor Profesioniști în URZP : ”Cornelia Păun scriitoare publicată în Franţa, USA, Malaezia, Australia etc.” (Un şuierat prelung, sfâşietor, ca un bocet disperat pătrunde… adânc.. 28. Dan Costinaş, romancier și traducător, noiembrie 2014 în Postfaţa la cartea „" El cartero nunca más llama dos veces" O "Sueños...sueños...sueños..." : “Pentru un scurt moment, poţi fi un mare rege, / ... / Într-o singură clipă, poţi să pierzi / Totul, puţin sau nimic...” Aceste versuri din finalul poemului "Timp", semnat de autoarea volumului de faţă, mi-au venit în minte imediat după ce am terminat de citit povestirile. Cornelia Păun Heinzel, la gentilissima dottoressa, remarcabilă reprezentantă a generaţiei de scriitori-kamikaze ‒ cum altfel aş putea să-i numesc pe cei care mai scriu poezie ori proză într-un an 2014 sfâşiat la propriu de o criză mondială fără precedent şi, culmea, apoi o publică nonşalant ? Să fie doar o dovadă de clasică temeritate sinucigaşă, de sacrificare a luptătorului într-o acţiune surprinzătoare de atac ?! Sau vorbim despre un autor-kamikaze ~ vântul divin care aduce o adiere de elegantă normalitate într-o lume tot mai sumbră, egoistă si grăbită !? Agreabilă povestitoare, doamna Păun Heinzel se aventurează într-un tip de literatură foarte alunecos, proza scurtă fiind un exerciţiu complicat de libertate imaterială, în condiţiile în care libertatea este ea însăşi un concept complex şi extrem de încâlcit. Se aventurează, dar ştie să-şi dozeze aceste sentimente într-un mod firesc şi natural, operând concomitent atât cu instrumentele specifice poetului, cât şi cu cele ale prozatorului. .................................................................................................................. În cele câteva rânduri de mai sus, nici nu am descris şi nici nu am prescris. Vă invit să consideraţi cuvintele mele doar simple « Note de călătorie » prin labirintul povestirilor doamnei Cornelia Păun Heinzel. Dacă le citiţi înainte de a savura povestirile, consideraţi-le o recomandare călduroasă de lectură, iar dacă le citiţi ulterior, luaţi-le drept o invitaţie la meditaţie profundă, de recitire a "textului" inserat printre rândurile distinsei autoare. 29. Mihai Horga, poet , în Revista "Singur": “Dragoste de Cernăuţi” , O dureroasă odisee, povestită cu mult har, numit -talent... am citit fără pauză! Felicitări, Cornelia! oferi ingenuitate, sinceritate, prospețime, cui te citește...” " L'autora de estes cuentos pavorosos - El Shock- trata y consigue mantener tvivo nuestro interes, mostrando un verdadero talento, dosificando el misterio poco a poco hasta el final inefable, injusto. "El amor de Cernauti" es " una dolorosa odisea , escrita con mucha vocacion- es decir, talento ... Lei sin interrupcion. L' autora ofrece a sus lectores, una lectura ingenua, objetiva, fresca Mihai Horga, poet în revista „Singur” :Fidelă acestui gen, autoarea, mi-a produs-ca să folosesc titlul, un irefutabil șoc, mai rar întâlnit. Cufundându-mă în lecturarea textului captivant, nu am regretat... Jungla de beton a orașelor, întrece cu mult, în cruzime pe cea a animalelor, care ucid instinctual, pentru hrană și numai cât e necesar. Este un adevăr inconturnabil...dar, să ne întoarcem la maculata junglă a Bucureștiului de după nebuloasele vremuri ale ,,involuției'' din 89, în care, omul simplu este sacrificat de către șacalii mafioți imobiliari fără scrupule, servitori ai zeului BAN, apăruți în vidul legislativ când mizeria umană iese la suprafață precum otrava din rană, infectând societatea umană debusolată. Un cuplu tânăr - Paul și Isabela, își caută o casă pentru cuibul lor de fericire, urmărind oferte, variante, căi de rezolvare, după modestele lor posibilități financiare... Dar, fericirea de a găsi casa mult visată, are și reversul ei-nefericirea întrucât intră în moara de măcinat nervi, în hățișul coteriilor acestor indivizi venoți, care le vând o casă-fantomă și care le devine mormânt, fiind uciși în somn, enigma plutind ambiguu... Autoarea acestei terifiante povestiri,încearcă și reușește să ne țină cu sufletul la gură, dovedind un real talent, dozând crescent misterul până la finalul inefabil, nedrept. Citit cu interes, fără a divulga totul. 30. Emanuel Stoica - scriitor Suedia: în postfaţa cărţii " El cartero nunca más llama dos veces" O "Sueños...sueños...sueños..." : „ Dintr-o perspectivă nuanţată, a celui familiarizat cu anumite etape din istoria recentă a României, proza doamnei Cornelia Păun propune radiografia fracturilor unei lumi agresate, care îşi pierde valorile prin contaminare cu răul absolut. Universul devine astfel un spaţiu în care singura reţetă eficientă pentru succes este o combinaţie între prostie şi furt, cărora li se adaugă, de la caz la caz, o cantitate potrivită de dezonoare. „Cu inteligenţa nu mai faci nimic în ziua de azi! Nici cu cinstea!” (Florica, în „Ultimul drum”). Paul și Isabela sunt, în contextul dantesc din Şocul, un studiu de caz despre naturala aspiraţie către normalitate, despre direcţia din care vin şi spre care se îndreaptă energiile regeneratoare, recuperatoare ale firescului. Dar, mai ales, despre preţul acestei repoziţionări a lumii româneşti post totalitare şi despre generaţia care îl plăteşte. Vampirii ideologici şi fantomele trecutului joacă în continuare un rol important. Moartea tinerilor, însă, am putea să credem că este, dintr-o perspectivă strict scenaristică, un act ostentativ, un semnal de alarmă. La fel ca în viaţa reală, nu învinge întotdeauna doar binele. Totuşi, tragedia are o latură pozitivă. În paralel cu cei schimonosiţi ireversibil, sunt vizibili oamenii care încep să mai creadă în poveşti, indivizii ale căror idealuri lor nu se hrănesc cu suferinţa celorlalţi. Iată, într-o interpretare subiectivă, ipoteze despre frumuseţile şi sensurile noi pe care acest tip de abordare narativă le poate isca, „arghezian”, din bube, mucegaiuri şi noroi. Dar, substratul optimist cel mai puternic al demersului prozatoarei Cornelia Păun constă în însăşi abordarea literară a unei problematici cu implicaţii de asemenea anvergură. În toate epocile, fiecare societate are, pe tărâmul artelor, martori al căror produs intelectual este un medicament amar dar necesar. Iată, în proză, doamna Cornelia Păun şi-a asumat acest rol faptic, cu curaj, nu doar încununat de succes ci şi de o energie creatoare care implică, alături de talent, foarte multă determinare. 31. Writer Eftikia Kapardeli , Greece: "Dear friend DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL I read your stories and I found your word pragmatic and straight key flexible and realistic Of course you have your personal style is sculpted into phrases and words that are joined with the daily life of large desires of "life" Term life often creates diverse but emotions play is complicated as in the story "the turn of destiny" for "vindication" without repetition seems plot "real scenario" and there usually is the role of "wife" like the social truth and sensitivity ethics The narration is excellent in all the stories like the description of the events that alternate quickly Excellent your narrative in history: "The love of Tsernovits" There are many emotions and usually passing look is more "deeply" more fundamental "narrative is hoped patience dreams sometimes come true and limits of Oblivion you can to define it as the Tsernovits remains in heart forever I read "It was known as the" Little Vienna ", a name that deserved full" In Tsernovits, a cosmopolitan city, a mixture of cultures and religions, the residents themselves learned how to live in peace and respect each other, tolerance it was not just a single word. Romanians, Jews, Germans, Poles, Ukrainians, Armenians and other minorities lived together peacefully in a spiritual atmosphere, with fun and ferment. There were no preconceived ethnic or religious hatred among the people Mentally I travel and I together with the author of this beautiful city with drunk with the scent of The language woven with harmony transports the reader to full understanding ... ..Oti see and touch and hear observe like to immortalize in a complete narrative dear Cornelia Personally, I liked the third your History THE SHOCK like little thriller with ............ I liked the prologue on the tram "The ride on tram 16 is a boat trip to the ancient with a sad driver. Your trail offers unique experiences. Just spend a hundred meters you enter another world, a timeless Valley of Tears. A gray kingdom like canvas painted in shades of gray, creating a depressive artist. From the sidewalk, dressed in a dark gray-blue skies ... Showing buildings constructed at the beginning of the century, abandoned without windows or windows, skinned walls, which revealed without shame the red brick that passed through the mists of time , remnants of walls " All this detailed description befits people who have power in the pen .... This proposal believe that a track of your character "As eternal seeker of beauty, I can admire among heaps of debris, delicate lacy detail above elliptical arches." Thank you for giving me the opportunity to read your spiritual work I wish you every success that you did Αγαπητή φίλη DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL Διάβασα τις Ιστορίες σου και βρήκα τον λόγο σου καλοζυγιασμένο ευθύβολο και καίριο ευέλικτο και ρεαλιστικό Φυσικά έχεις το προσωπικό σου ύφος που σμιλεύεται σε φράσεις και λέξεις που ενώνονται με την καθημερινότητα των μεγάλων επιθυμιών της « ζωής» Η πρόσκαιρη ζωή συχνά δημιουργεί ποικίλες συγκινήσεις όμως το παιχνίδι της είναι πολύπλοκο όπως στην ιστορία «στην στροφή του πεπρωμένου» για «δικαίωση» χωρίς επανάληψη Μοιάζει πλοκή «αληθινού σεναρίου » και εκεί συνήθως ρόλο παίζει η «γυναίκα» που μοιάζει με την αλήθεια κοινωνικής και της ηθικής ευαισθησίας Η αφήγηση είναι εξαιρετική σε όλες τις ιστορίες όπως και η περιγραφή των γεγονότων που εναλλάσσονται γρήγορα Εξαιρετική η αφήγηση σου στην Ιστορία :“Η αγάπη για το Τσέρνοβιτς“ Υπάρχουν πολλά συναισθήματα που ενώ μοιάζουν περαστικά συνήθως είναι πιο “ βαθιά “ πιο ουσιώδη “στην αφήγηση υπάρχει η ελπίδα η υπομονή τα όνειρα που άλλοτε γίνονται αληθινά και τα όρια της λήθης δεν μπορείς να τα ορίσεις αφού το Τσέρνοβιτς παραμένει στην καρδιά για πάντα Διαβάζω «Ήταν γνωστή σαν η «Μικρή Βιέννη», ένα όνομα που το άξιζε πλήρως» Στο Τσέρνοβιτς,μια κοσμοπολίτικη πόλη, ένα μίγμα πολιτισμών και θρησκειών, οι ίδιοι οι κάτοικοι έμαθαν πώς να ζουν ειρηνικά και να σέβονται ο ένας τον άλλο, η ανοχή δεν ήταν απλά μονο μια λέξη. Ρουμάνοι, Εβραίοι, Γερμανοί, Πολωνοί, Ουκρανοί, Αρμένιοι και άλλες μειονότητες ζούσαν μαζί ειρηνικά, σε μια πνευματική ατμόσφαιρα, με διασκέδαση και αναβρασμό. Δεν υπήρχαν προκαταλήψεις των εθνοτήτων ή θρησκευτικό μίσος μεταξύ των κατοίκων της. Νοερά ταξιδεύω και εγώ μαζί με την συγγραφέα σε αυτήν την όμορφη πόλη που με μεθά με το άρωμα της Η γλώσσα πλεγμένη με αρμονία μεταφέρει τον αναγνώστη σε πλήρη κατανόηση …..Οτι βλέπεις και παρατηρείς αγγίζεις και ακούς μοιάζει να το αποθανατίζεις σε μια πλήρη αφήγηση αγαπητή Cornelia Προσωπικά ,μου άρεσε η τρίτη Ιστορία σου ΤΟ ΣΟΚ που μοιάζει λίγο με θρίλερ …………Μου άρεσε ο πρόλογος σχετικά με το τραμ «Η βόλτα με το τραμ 16 είναι ένα ταξίδι με βάρκα στον Αρχαίων με ένα θλιβερό οδηγό. Η διαδρομή σου προσφέρει μοναδικές εμπειρίες. Μόλις περάσουν εκατό μέτρα μπαίνεις σε έναν άλλο κόσμο, μια διαχρονική Κοιλάδα των Δακρύων. Ένα γκρι βασίλειο σαν καμβάς βαμμένος σε αποχρώσεις του γκρι, η δημιουργία ενός καταθλιπτικού καλλιτέχνη. Από το πεζοδρόμιο, ντυμένο με σκούρες αποχρώσεις γκρι-μπλε του ουρανού ... Εμφανίζονται κτίρια που κατασκευάστηκαν στις αρχές του αιώνα, εγκαταλελειμμένα χωρίς τζάμια ή παράθυρα, ξεφλουδισμένους τοίχους, στους οποίους αποκαλύπτεται χωρίς ντροπή το κόκκινο τούβλο που πέρασε μέσα από τα βάθη των αιώνων, απομεινάρια των τοίχων» Όλη αυτή η λεπτομερής περιγραφή αρμόζει σε ανθρώπους που έχουν δύναμη στην πένα …. Αυτή η πρόταση πιστεύω ότι ένα κομμάτι και του δικού σας χαρακτήρα «Ως αιώνιος αναζητητής της ομορφιάς, μπορώ να θαυμάζω μεταξύ των σωρών από συντρίμμια, ευαίσθητες δαντελωτές λεπτομέρειες, πάνω από τις ελλειπτικές αψίδες.» Ευχαριστώ που μου δώσατε τη ευκαιρία να διαβάσω το πνευματικο σας εργο Εύχομαι από καρδιάς κάθε επιτυχία σε ότι κάνατε 1. DR. MARIAN GHERVAN, Editor en jefe de la “REVISTA de LITERATURA RUMANA” : "Cornelia Păun Heinzel es la escritora que con su sensibilidad y realismo completa con su arte literaria la espiritualidad cultural rumana. La narracion en prosa de la escritora es presentada en tercera persona generando objetividad y desapego, una aparente falta de implicacion como la de un reportaje. El modo de pensar y de actuar( manifestar) de los personajes, el ambiente en el cual se manifiestan, los hechos relevantes que los caracterizan, ocultan las multiples facetas de la realidad mas alla de la cual se hace sentir(se esta sintiendo) muy sutil, la implicacion de la autora, incluso una cierta feminidad. “Amor de Cernauti” es una historia conmovedora sin adornos estilisticos innecesarios(inutiles),obra de un escritor maduro, que aporta el pasado en el presente, una mirada nostalgica sobre una parte de la espiritualidad rumana. “Amor de Cernauti”, aunque es(sea) un relato, nos parece una novela , por supuesto, una micro novela, siendo una de las pocas prosas de la literatura rumana dedicada a la zona de Cernauti que era parte del reino de Moladavia, dirigido por Esteban el Grande, antiguo territorio de los rumanos moldavos, hoy en dia , parte de Ucraina". 32. Scriitorul Marin Ifrim : Felicitări pentru premiul internaţional ! E vorba despre o scriitoare complexă, inteligentă și foarte harnică. Sunt onorat când îmi trimite texte pentru revistele de care mă ocup, cu această ocazie îi mulțumesc și în public. 5 iunie 2017 33. Scriitorul Sorin Cerin : Vă admir şi vă citesc de mult timp, considerându-vă una dintre cele mai mari valori naţionale şi nu numai. Pe lângă marea dumneavoastră frumuseţe fizică se suprapune şi cea intelectuală pe care o respect mai mult ca orice altceva. Vă iubesc creaţia mai mult ca oricine altcineva. Sunteţi deosebit de profundă iar metaforele şi gândurile, sentimentele dumneavoastră devin metalul preţios al fiecărui suflet ! Cu drag Sorin Cerin 24 mai 2014 34. Sunil Sharma - Ph. D. English profesor USA widely-published bi-lingual writer, poet, literary editor, journalist : "Ph. D. Cornelia Păun Heinzel is a Romanien writer, journalist, member of International Press, professor Ph.D. in Robotics. Ph. D. Cornelia Păun Heinzel debuted as a writer in the review "Asymetria" France and as poet in "AGERO Stuttgart" Germany, as collaborator of the magazine and Press Agencies' ACES OF ROMANIA "NURNBERG. She is a member of Press TRANSATLANTIC, of Union Hispanomondial of Writers and POETAS DEL MUNDO, writer and collaborator to reviews of USA, Canada, Ireland, New Zealand, Malaysia, France, Germany, India, Spain, Italia, Venezuela, Colombia, Chile, Bolivia, Argentina, Mexico, El Salvador, Peru, Albanian, Australia, Portugal, Trinidad, Tobago, Islande, Estonia, Denmark, Belge, Romanian, is Editor of ANTHOLOGIA MULTILINGUA. She is present in the Famous Encyclopedia “Best Poems” , the “Anthology poets of the world”, în “L’ANTHOLOGIE DES POèTES FRANCOPHONES FRANCE”, in ANTOLOGIA DE POESIA POETAS DEL MUNDO "POETAS SIGLO XXI", Antologia Universal de Poesia "Arte Poetica", Antologia de la poesia espanola, Anthology UNIVERSAL ROMANIAN CONTEMPORARY POETRY - Anthology of Contemporary Short Story Romanians everywhere, Anthology of writers of the world. She has published poems in French, German, Italian, Arabic, Turkish... He has published six books and over 200 articles - published in the country and abroad". 36. Andre Cruchanga, profesor, escritor, El Salvador en Antologia Poesia Universal „Rostros y Versos”, El Salvador, 2013 y en „Odiseu en el Erebo”: "Păun Cornelia está presente en los famosa enciclopedia de los mejores-poemas de los poetas del mundo, "La antología de poemas de amor francófonos", La antología de la poesía rumana contemporánea - MERIDIAN Letras UNIVERSALE, EPOSS, Antología de prosa cortas rumanas contemporáneas de Toute Le Monde con 72 escritores más. Ha publicado poemas en francés, alemán, inglés, italiano, ruso, Árabe, portugués, neerlandés, catalán, turco, etc. 37. Juan Antonio M. B. profesor universitario de Lengua, Literatura y sus Didácticas, licenciado en Filología Románica : "Cornelia PĂun Heinzel. Escritora, poeta y profesora de origen rumano., Ha colaborado en revistas de múltiples países.... Muestras de su obra se halla incluida en compendios antológicos ..... y otras obras de colaboración" 38.. Eric Dubois poéte, directeur de la revue de poésie, Chroniqueur dans l'émission « Le lire et le dire » sur Fréquence Paris Plurielle (106.3 fm Paris) depuis 2010 en revue 4 Août 2013 :"Păun Cornelia est professeure docteure , poètesse et écrivaine roumaine. Păun Cornelia a fait ses débuts comme écrivaine dans ASYMETRIA, France revue de critique et de création dans AGERO-Stuttgarten Allemagne, revue culturelle d'information, dans L’Agence de Presse "AȘII ROMANI" Nuremberg, aux États-Unis et au Canada (ATHENEUM - Canada, L'ALTERNATIVE États-Unis au Canada,StarPress revue internationale roumaine-canadienne-américaine, LES PAGES revue roumaine en Nouvelle-Zélande, ONYX Revue de littérature ,Irlande Dublin .Păun Cornelia est présente dans l'Anthologie UNIVERSALE CONTEMPORAIN ROUMAIN de POÉSIE – “MERIDIAN LYRIQUE“ 40. writer Robin Ouzman Hislop : "Cornelia Păun Heinzel is an Romanian writer, journalist, member of International Press, Professor Ph.D. in Robotics She has published six books and over 200 articles – published in Romania and abroad:. 41. Writer, Publisher/Editor-in-Chief:: Yuan Changming : " Ph. D. Cornelia Păun Heinzel is a member of Press TRANSATLANTIC, of Union Hispanomondial of Writers and POETAS DEL MUNDO, writer and collaborator to reviews of USA, Canada, Ireland, New Zealand, Malaysia, France, Germany, India, Spain, Italia, Venezuela, Colombia, Chile, Bolivia, Argentina, Mexico, El Salvador, Peru, Albania, Australia, Portugal, Trinidad, Tobago, Denmark, Mauritius, Romanian, is Editor of ANTHOLOGIA MULTILINGUA. Cornelia Păun Heinzel is present in the Famous Encyclopedia “Best Poems” , the “Anthology poets of the world”, în “L’ANTHOLOGIE DES POèTES FRANCOPHONES FRANCE”, in ANTOLOGIA DE POESIA POETAS DEL MUNDO "POETAS SIGLO XXI", Antologia Universal de Poesia "Arte Poetica", Antologia de la poesia espanola, Anthology UNIVERSAL ROMANIAN CONTEMPORARY POETRY - Anthology of Contemporary Short Story Romanians everywhere, Anthology of writers of the world. She has published poems in French, German, Italian, Arabic, Turkish and other...". 42. Writer, editor Agron Shelle :" The poems of romanian poet and writer Dr. Cornelia Paun Heinzel have been translated in well over 30 languages, by personalities of international literary fame ". The poem “Time” by Dr. Cornelia Paun Heinzel was selected and published in a famous Encyclopedia of the United States, in an Anthology of Francophone Poets from France and in prestigious internationally review from Canada and India. 43. Profesor Dr. Swarna Prabhat, as the name implies, enjoys a very bright academic life. He is currently the head of English Department, editor of once an important journal . Dr. Prabhat has guided many Ph.D. students :"Read wonderful poems by the Romanian Poet Cornelia Paun Heinzel. Her poems have been translated into various languages and compiled in many anthologies. Read more" Poems by Cornelia Paun Heinzel - Issue.XXIII : December 2016 much anthologised and much talked poet & her poems… The poems of Cornelia have been translated in over 30 languages spoken around the world. Her poems have been taken up for translation by many reputed and noted poets". 44. Dr. Santosh Kumar poet, short-story writer and an editor, DPhil in English; Editor of one International Review, en 2013 and of New Millennium Journals: "Ph. D. Cornelia Păun Heinzel debuted as a writer in the review “Asymetria” France and as poet in “AGERO Stuttgart” Germany, as collaborator of the magazine and Press Agencies’ ACES OF ROMANIA “NURNBERG. She is a member of Press TRANSATLANTIC, of Union Hispanomondial of Writers and POETAS DEL MUNDO, consecrated writer and collaborator to reviews of USA, Canada, Ireland, New Zealand, Malaysia, France, Germany, India, Spain, Italia, Venezuela, Colombia, Chile, Bolivia, Argentina, Mexico, El Salvador, Peru, Albania, Australia, Portugal, Romanian 45. Héctor Zabala. Ciudad de Buenos Aires, Argentina. Narrador y ensayista, Director de la revista literaria en martie 2017: CORNELIA PĂUN HEINZEL Narradora rumana, poeta, profesora y doctora en robótica industrial por la Universidad Politécnica de Bucarest con matrícula de honor (1998). Tiene una maestría en gestión y evaluación en educación (Facultad de Psicología y Ciencias de la Educación) y una maestría en filología (Facultad de Letras), ambas de la Universidad de Bucarest. Es licenciada en letras por la Universidad Brasov. Su obra científica es rica y variada, contando con seis libros como autora y más de doscientos artículos publicados en revistas de la especialidad en Rumania y en el extranjero. Se inició como escritora en “Asimetría”, revista francesa de crítica y creación. Y como poeta, en “Agero Stuttgart”, revista alemana de información cultural, y en la Agencia de Prensa “Ases de Rumania” en Nurenberg. Miembro del “Club Transatlántico de Prensa”, de “Poetas del Mundo”, edita “Anthologie Multilingua”. Tiene publicados varios libros de narrativa y poemarios. Ha colaborado en numerosas revistas de todo el mundo, editadas en múltiples lenguas. Sus poemas fueron publicados y traducidos al inglés, español, francés, italiano, serbo-croata, alemán, portugués, chino, japonés, ruso, árabe, urdu, sueco, neerlandés, catalán, sardo, turco, ucraniano, griego, persa, turco, polaco, letón, checo, húngaro, búlgaro, albanés, esloveno, azerbaiyano, georgiano, etc. y publicados en revistas impresas o de internet, tanto en Rumania como en el exterior. Ha traducido poemas de poetas franceses contemporáneos. Fue redactora de un diario rumano. Ha traducido al rumano la obra de más de noventa autores clásicos y contemporáneos de diversas lenguas, tanto poetas como narradores. 46. Writer, Editor in Chief Kenzia Lucas 47. scriitorul George Roca, editor de reviste, membru al Academiei de Științe, Literatură şi Arte (ASLA), al Academiei Româno-Americane, al Academiei Româno-Australiene, al Ligii Scriitorilor din România, Rexlibris Media Group în revistele Confluenţe literare, Australia, Singur PAUN Cornelia (pseudonim Cornelia HEINZEL sau Cornelia PĂUN-HEINZEL) s-a născut la Braşov. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meşotă” din Braşov, secţia de Matematică-Fizică. Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie şi de la mama sa, profesoară de limba română. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heizel, care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena. Este scriitoare, poetă şi profesor român cu titlul ştiinţific de Doctor în Roboţi Industriali din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti. Licenţiată şi şefă de promoţie în Filologie, Limba şi Literatura română – Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere, Universitatea Braşov. Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. Activitatea literară: A debutat ca scriitoare în cadrul revistei „Asymetria” din Franţa, după care a publicat lucrări în mai multe reviste de pe mapamond: „Atheneum" Canada, „Alternava", „Clipa", „Gândacul de Colorado” din Statele Unite, „Le Capital des Mots”, „Revue Francophone Pantouns” şi „L'Autobus” din Franţa, „Onyx" din Irlanda, „Pagini româneşti din Noua Zeelandă, „Lettres de Malaisie” din Malaezia, „Review Taj Mahal” din India, „Letras de Parnaso”, „Esteponaviva”, „Revista de Relatos, poemas y Novelas” şi „Matematicas y Poesia” din Spania, Revista „Internacional de Criterio Actual Red y Accion” din Columbia, „Poemas del Mundo” din Chile, ş.a. Este prezentă în „L’Anthologie des Poèmes D’Amour Francophones” şi „Poèmes d’amour” din Franţa, „Antologia universală a poeziei româneşti contemporane” şi „Antologia de proză scurtă contemporană a românilor de pretutindeni”... A fost redactor colaborator la un ziar. A publicat poezii în limba franceză, germană, engleză, italiană, rusă, arabă şi turcă. Are publicate şase cărţi de specialitate şi peste 160 articole – publicate în ţară şi străinătate. A scris primul manual al calităţii pentru o unitate de învăţământ din România. (George Roca, Rexlibris Media Group) 48. Scriitor Marin Ifrim, membru USR, director reviste spune : 5 iunie 2017, Felicitări ! E vorba despre o scriitoare complexă, inteligentă și foarte harnică. Sunt onorat când îmi trimite texte pentru revistele de care mă ocup, cu această ocazie îi mulțumesc și în public. 49. Jurist, teolog, poet, redactor, publicist Marin Mihalache, licenţiat Facultatea de Litere şi Facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti (1974-1979), Master of Divinity (1980-1983) şi urmează cursul de Master of Theology, secretar - editor în Departamentul de publicaţii al Episcopiei şi preot la Biserica din Detroit, în „Confluenţe literare” Australia : Admirabil si foarte impresionant c.v. al Prof. Dr. Ing. Păun Cornelia, o adevărată "polymath" al plaiurilor mioritice, talent ştiinţific, tehnic, literar, filozofic, umanist, de reputaţie internaţională, Felicitări pentru toate reuşitele şi mult succes în viitor ! „Timp” - un profund poem filozofic al existenţei în planul timpului implacabil de Dr. Cornelia Păun Heinzel, tradus in mai multe limbi străine. Conceptul lui Heidegger "de fi prezent aici şi acum" care a dominat filozofia secolului al 20 lea este inteligent "tradus"în limbaj poetic, esenţial şi palatabil înţelegerii convenţionale. Felicitări şi talentatei autoare şi traducătorilor pentru acest eveniment multicultural ! Foarte expresiv si plin de sensuri acest fragment de roman. In peisajul poetic pitoresc si frumos precum intru-n covor traditional se stravad itele subtile si sensibile ale sentimetului protoistoric, ale luminii care vine din timp care umple plaiul mioritic. Sincere felicitari. 50. Elena Trifan profesoară, scriitoare, în „Confluenţe literare” Australia: Impresionant ! Putere de munca, pasiune şi talent. Felicitări!