Eugen Serea
Miezul Nopții
E iar Miezul Nopții…Făptura visează
Că-i tot luminoasă, și bună, și trează…
Prieteni, e clipa, minutul și ora
Când demoni fac cruce, respectă menora,
În soli de Lumină, subit, se prefac
Și-un înger se-mbracă în piele de drac…
Alunecă zboruri de păsări nocturne,
Cenușa tresare în vechile urne,
Rod carii agnostici sfânt lemnul din strană,
Prin os, tahionii tot sapă, fac rană,
Se-aude cum Luna vibrează în van,
Sondând, cu ecouri, fântâni de catran…
Suind în spirală toiege, lichele,
Ard gemeni de șarpe cu solzii de stele,
Acum dă pădurea noi cozi de topoare,
Acum se-nfioară, a coasă, o floare,
Descântă clepsidre ce-n ceasuri a curs
Și-afumă cu fire din blană de urs…
Răzbate o toacă prin sângele fricii
Și face să-ngețe, de dor, licuricii,
Se leapădă cetini de rituri păgâne,
O lacrimă pleacă, o alta rămâne,
Un lup singuratic înalță un psalm,
O buhă se-nchină, cu jale și calm…
Apoi, grea tăcere în carne mi-apasă
Hlamidă și zdreanță și robă și rasă,
Pândesc, pretutindeni, fantasme flămânde,
Prin moarte s-aducă la viață osânde,
Dar clopotul tună sub umărul stâng
Și-n rugă sihastră m-adun și mă frâng…
miercuri, 10 februarie 2021
Poeme și poezii 2020 -2021