Omule, ești expresia unui gând creator. Sădește Universul cu iubire!
Dragobete, dragobete,
Zburător cu negre plete,
Porți din ramul zodiei
Frumusețea Dochiei,
În pasul voinicului
Măreția muntelui.
Dragobete, Dragobete,
Năvalnic sărut desfete,
Inima mândrelor fete,
Primăvara în brândușe,
Zborul mierlelor ghidușe,
Frunza verde pe frăguțe,
Mugur nou din nuielușe.
Dragobete, floare rară,
Cap de crudă primăvară,
Ursitoarele-ți meniră
A iubirii ceteră,
Ochiul tău, apă de fragi,
Alintă fetele dragi,
Mâna prinsă pe mijloc,
Leacul dragostei cu foc.
Râsul, cald șirag de perle,
Înflorește pe smicele,
În zbor larg de rândunele,
Logodite între stele,
În sân rumen de fecioară,
Logodită-n primăvară.
Dragobete, zeu iubit,
De femeie lecuit,
Pe o tufă de năvalnic.
Dor cu dor în prag coboară,
Invocând iubirea iară,
Poartă struna ceterii,
Pe aripa înserării,
În parfumul primăverii…
Mioara Oprișan



![]() |
Referinţă Bibliografică |