Of, sărăcia, drăcia dracului și-a făcut palat în buzunarul meu…!
Of, singurătatea, pocitania și-a făcut bulevard prin viața mea…!
Of, descurajarea, sucita și-a făcut hotar la marginea gândurilor mele…!
Of, cine-mi dădea vin îmi arată fântâna de la poartă…!
Of, cine-mi împrumuta sărutări mă scoate dator…!
Of, cine mă voia de bărbat își tămâiază bărbatul care a vrut-o…!
Of moartea, sluta dracului mă curtează…!
Of, dracul împielițatul are procură de custodele meu!
Of…!
Aoleu, stau într-o rână și mă apucă un junghi…!
Aoleu, uit că nu am ținere de minte…!
Aoleu, îmi trebuie ochelar ca să găsesc ochelarul pe care uit pe unde l-am lăsat…!
Aoleu, în loc de urechi mă bazez pe comunicarea prin strâmbături…!
Aoleu, împletesc trotuarul cu andrelele, nu-l merg cu picioarele…!
Aoleu, babele de altădată, erau cotoroanțele mele, nu colegele…!
Aoleu, babele din cupletele cu mine fac play-bak cu sforăituri…!
Aoleu, nu mai pieptăn vârful creștetului, parcă-i fac altceva…!
Aoleu…, of și aoleu…!
De tineri ce eram odată, ne băteam cu perne și ningea peste noi cu dragoste,
Cum se bat cu perne îngerașii în cer și ninge gingaș pe pământ… !
Of, of și vai de noi…!
(Această anamneză dramatică este pură ficțiune. Nu poate fi confundată cu odiseea cui nu se lasă. Ce bine dacă poate aceasta…)
(Aurel V. Zgheran)