Festivalul Limbii Române – Moneasa 2017, organizat de Revista Internațională STARPRESS
,,Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. ” (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă…
Alexandru Nemoianu: O încercare de portret
Într-un text anterior (“Cu părere de rău”) am încercat să adun la un loc un număr de gânduri referitoare la sistemul existent în România. După părerea mea…
BHAGAVAD GITA – Versiune de George ANCA
BHAGAVAD GITA CÂNTECUL CĂRUȚAȘULUI DIVIN Versiune de George Anca Capitole (atha): Amarul lui Arjuna Cunoașterea transcendentală III. Calea Karma Yoga Calea Cunoașterii Calea renunțării Calea Meditației VII. Iluminare…
Marin IFRIM: Pagini de Jurnal pentru Gheorghe Istrate!…
Luni, 4 septembrie 2017, ora 9,09 – mă sună poetul Marin Moscu. A ajuns deja la Buzău. Eu doar am intrat în casă. Tocmai m-am întâlnit cu…
Valeriu Dulgheru: Încotro dreapta unionistă?
”Să știți: de nu veți ridica / Din rândul vostru un proroc -/ În voi viața va seca, / zadarnic soarta veți ruga, / Câți scoși veți fi…
Viorel Roman: Cine, cum a declanșat războiul mondial? (4)
Napoleon, Hitler, Merkel Proiectul Europa Mare, nu este în interesul anglo-saxonilor, declara Boris Jonson, ministru de externe al Marii Britanii, pe vremea când pleda pentru Brexit, inspirat de…
Germain Droogenbroodt: Haiku
Fotografie de Germain Droogenbroodt *** O fi oare în dosul întunericului din nori ceva peste pustiu? Germain Droogenbroodt Ithaca 10.8.2017
Viorel Roman: Cine, cum a declanșat războiul mondial? (3)
XY: Cum adica “Germania sa ramana fara evrei in mod civilizat”? Oameni stabiliti de secole, sa-si lase toate proprietatile, acumularile si sa plece? Unde? VR: Dupa simbioza iudeo-prusaca…
Gelu Dragoș: La Tăuţii Măgherăuş se întâmplă fapte literare cu „F” mare!
Duminică, 27 august, într-o zi autentică de vară, în primitoarea curte a domnului Viorel Pop a avut loc un eveniment deosebit, lanarea revistei trimestrială de cultură „Clepsidra de…
Viorel Roman: Cine, cum a declanșat războiul mondial? (2)
In comentariul d-lui de Michael Nicholas Plaga (Piatra Neamt) cu titlul „ Secretul lui Churchill“ e un fake news: „Churchill va reține prizonier pe Hess … iar la…
Arturo Corcuera: Fabula ceasului cumpărat la Praga – Traducere Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg
IN MEMORIAM Arturo Corcuera Fabula ceasului cumpărat la Praga *** Orele poartă deja veștmânt din numere Luis de Góngora Pasăre cu ciocul alungit, minutarul. Se-aseamănă cu o pasăre…
Ziua Limbii Române La Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural Român de la Madrid au marcat Ziua Limbii Române prin organizarea, de-a lungul zilei de 31 august, la sediul Institutului,…
Cine, cum a declanșat războiul mondial?
Napoleon desfiinteaza Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, dar esuiaza in crearea unuia nou, similar. De atunci invinge mereu cultura anglo-mozaica, imperiul anglo-saxon protestant, comercial-maritim in lupta cu Europa…
Alexandru Nemoianu: Cu părere de rău
Situația este a unui sistem al corupției, organizat și exclusivist. Regulile și procedurile nu îngăduie decât prezența celor corupți sau dispuși la corupție. Nu este posibilă existența sau…
Marin IFRIM: Reviste literare de top (personal): ”CALIGRAF”
Revistă de cultură, editată de Centrul Cultural Teleorman. Apare la Alexandria, având ca redactor-șef pe cunoscutul scriitor Florea Burtan, iar ca secretar de redacție pe la…
FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017
FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE – MONEASA 2017 Urmaşilor mei Văcăreşti! Las vouă moştenire: Creşterea limbei româneşti Şi-a patriei cinstire. (IenăchițăVăcărescu -1740-1797) Ediția a IV-a a Zilei Limbii…
Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XVI(2017), nr. 356(16 –31 August)
Dragii mei enoriași! Secetă și pârjol. De la jumătatea lunii mai în zona noastră nu a plouat. Porumbii s-au uscat când aveau 10-15 centimetri. La fel iarba,…
Cristian Petru Bălan: ASCENSIUNE (sonet)
Te caut cu-nsetare ! Cu teamă necuprinsă… Lumina ta e-un cântec din codri arși de dor;Te-aduc din vis, din sânge, din unde de izvor.Prin galaxii de glorii, te-nalț…
Mirela-Ioana Borchin și Eugen Dorcescu – Un cuvânt despre Codul biblic al familiei (Doamnei Doina Bogdan-Dascălu. Omagiu. La o aniversare )
Biblia oferă tot ceea ce este necesar în materie de semnificare şi ghidare a existenţei umane. De cele mai multe ori, adevărul sau dreapta orientare nu reies dintr-o lectură…
GELU DRAGOȘ: La Tăuţii Măgherăuş se întâmplă fapte literare cu „F” mare !
Duminică, 27 august, într-o zi autentică de vară, în primitoarea curte a domnului Viorel Pop a avut loc un eveniment deosebit, lanarea revistei trimestrială de cultură „Clepsidra de…
MARIA CĂLINESCU: Fără să-i cer
M-alintă sângerarea toamnei, Ce temătoare-mi trece pragul, Cu grație, papucul doamnei, Mi se înclină cu tot dragul. Și printre cioburi de rubin, Doar ochii minții își fac loc,…
In memoriam Gheorghe Istrate
In memoriam Gheorghe Istrate Ieri, 1 septembrie 2017, în județul seismelor calificate, în centrul orașului Focșani, vorbeam cu tizul meu literar, Marin Moscu, ultimul mohican al Poeziei…
Marin IFRIM: Poeții Editurii Liric Graph din Făurei
Trandafir Sâmpetru, un poet aparte! Din câte știu eu, fostul meu coleg de la fostul Cenaclu literar ”Al. Sahia” al Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău,…
Din seria „Pro Memoria – Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu (1912 – 2002) – Apostolul Bucureştilor, Duhovnicul rugător, propovăduitor şi mărturisitor precum şi Iconarul sufletelor noastre… Frânturi de gânduri şi impresii acum, la împlinirea a cincisprezece ani de la naşterea sa cea cerească şi veşnică şi la împlinirea a o sută de ani de la naşterea sa cea pământească…
Frânturi de gânduri şi impresii acum, la împlinirea a cincisprezece ani de la naşterea sa cea cerească şi veşnică şi la împlinirea a o sută de ani de…
Boris David: Poesis
Dor de… Dor de dorurile mele Dor de ducă, dor de mare Dor de viaţă şi de soare Şi de tine, printre ele. Dor de clipe-n…
Marin IFRIM: Mihaela Roxana Boboc, cu sufletul pe semnătură
Mihaela Roxana Boboc, despre cărțile căreia am mai scris, există în realitate! Aici e secretul scriitorilor cu destin, căci, știm cu toții, cititorii de zi cu zi,…
Mariana GURZA – IN MEMORIAM BORIS DAVID
,,Nu-mi reproşez nimic din acest fel de a fi, nici cu gândul la trecut, nici la ceea ce sunt astăzi. Mereu în sufletul meu a fost tumult şi…
Emilia Țuțuianu: ,,N-a fost să fie”, autor Boris David – Editura Muşatinia
Șansa şi bucuria de a întâlni un om ales – Boris David – cu realizări exemplare în plan profesional şi un inspirat poet, o asemăn unui curcubeu ivit…
MILENA MUNTEANU: În Sfântul Grai Românesc
Imediat după terminarea facultăţii am făcut o vizită la ţară, într-un sat din Oltenia în care fiecare copac are o poveste, fiecare văcuță are un nume și toți sătenii îi știu pe toți…
LIGIA GANRIELA JANIK: Dedicaţie Limbii Române
Limbă sfântă şi blajină Adorată de martiri. Ne aduci de Sus lumină, Raza Cerului divină, Cufăr drag cu amintiri Limbă sfântă românească, Tu veghezi din veac în…
LIMBA ROMÂNĂ ESTE IDENTITATEA STRĂBUNILOR MEI
LIMBA ROMÂNĂ ESTE IDENTITATEA STRĂBUNILOR MEI Identitatea neamului românesc este marcată de eroisnul scăldat în sângele străbunilor care și-au lăsat jertfa pe drapelul patriei, dar și prin virtuți…
La mémoire de mon âme
La mémoire de mon âme …..les mots qui me font vivre … j’ai hâte de me re-trouver devant le texte qui tisse mes sensations ma vie…
Radu Botiș: Corbii, doar corbii …
Corbii, doar corbii … Strâmtă-i cărarea, porțile-s ‘nalte Fulger străbate, corbi se adun’ Focul de-o vreme jarul împarte, Arde năpraznic, arde nebun. Mai este o treaptă,…
Galina Martea: Ziua Limbii Române – identitate, unitate, valoare națională!
Limba română – Imnul identității autor Galina Martea Din vremuri cântată, vorbită În graiul latin-românesc, O limbă de dor construită Pe-un plai cu pământ pitoresc. …
Din seria „Pro Memoria – Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Părintele Constantin Voicescu de la Biserica „Sapienţei” din Bucureşti – acum la împlinirea a douăzeci de ani de la mutarea sa la veşnicele lăcaşuri (1924 – 1997)…
Părintele Constantin Voicescu s-a născut în Bucureşti, la 28 iulie 1924, în familia ceferistului Stan Voicescu şi a croitoresei Zinca Manea. Creşte, împreună cu sora sa Maria (n….
MARIA FILIPOIU: ÎNCOTRO, LIMBA ROMÂNĂ?
ÎNCOTRO, LIMBA ROMÂNĂ? (pamflet) Dragi români ai vremurilor noi, Ce-ați făcut cu Limba Română? Că lacrimi curg din slove-n șiroi, Când limbi străine o îngână! În troc de…
Eleonora Schipor: Ne mândrim cu-a noastre datini…
Anual la Pătrăuții de Jos are loc frumoasa sărbătoare a satului, hramul, prilejuit de sărbătoarea religioasă Adormirea Maicii Domnului. Anul acesta, ca de obicei sărbătoarea a…
Mariana Gurza: Limba noastră / Our language – Traducere George Anca
LIMBA NOASTRĂ Limba noastră, ca petalele unui trandafir, am găsit-o într-un colţ, aruncată la garderoba unui teatru. M-am înfiorat când am văzut-o; ofilită, călcată în picioare de…
DUMITRU ICHIM: AH, SPINII (POEME)
AH, SPINII… ”Cine știe, poate oi fi îndrăgostit?!”, s-a-ntrebat trandafirul de munte, înrourat de timp ne-nceput. Apăruseră spinii, Neplăcuți pe obraz precum coșii. Frunze de cântec…
ICR New York: „Vârste și chipuri ale limbii române în SUA”. Conferință susținută de dr. Mona Momescu (Columbia University) și expoziție de carte rară
ICR New York sărbătorește Ziua Limbii Române printr-un eveniment de excepție, care va avea loc la sediu, în data de joi, 31 august 2017, de la ora 19.00. Sub genericul „Vârste și…
Galina Martea: Limba română – Imnul identității
Din vremuri cântată, vorbită În graiul latin-românesc, O limbă de dor construită Pe-un plai cu pământ pitoresc. Un grai ce aduce lumină În viața poporului dac,…
EUGEN ONISCU: APUSUL UNEI VIEȚI
Când unii oameni cu care am fost prieteni au încetat din viață, ei continuă să aibă un loc deosebit în amintirile noastre. Iar uneori îi revedem pe prietenii…
VAVILA POPOVICI: Faceți ceva, să le placă și altora!
„Etica nu este nimic altceva decât venerația vieții.” – Albert Schweitzer Realitatea pe care o trăim se întinde în spațiu și în timp, în ceea ce a fost…
Marin IFRIM: Reviste literare de top (personal)
Filiala Buzău a Ligii Scriitorilor are (și) revistă! Nr. 43-45/2017 al revistei „Uscând o lacrimă”, prin noua organigramă redacțională, este, practic, o publicație a Ligii Scriitorilor din…
ÎN GRAIUL ROMÂNESC, AL IUBIRII- MIOARA OPRIȘAN
Te-ai ridicat vreodată În albastrul senin, De la cumpăna zărilor? Te-ai scufundat vreodată, În albastrul curat, Văratic, al ploilor? Te-ai revărsat vreodată, Din albastrul pur, Curcubeu…
Marin IFRIM: Despre gunoiul de sub preșul unor pretinși literați
Recent, un amic literar, un om cu o experiență culturală solidă, m-a întrebat, așa, din senin, dacă, printre cei care au scris despre mine, există autori care…
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – AUGUST 2017
Armonii Culturale, editura care împlinește vise, de mai bine 6 ani, din 15 iunie 2011, adaugă în portofoliul editorial, cu fiecare carte publicată, nume valoroase ale literaturii române…
APELUL ACADEMIEI ROMÂNE: Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri şi a memoriei istorice a românilor (20 iunie 2017)
Academia Română este principala instituţie a conştiinţei naţionale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naştere, proiectul ei constitutiv, rostul instituţiei şi destinul său primordial….
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!