Floarea PLEŞ: NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI
Nu de mult, am avut bucuria să primesc în dar, cu dedicaţie, trei cărţi minunate, de la trei autori în a căror cuprins, poeţii (bunici), îşi poartă în…
Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG : PENTRU ETERNITATE
Spune, zicala francofonilor că “partir, c’est mourir un peu”. Eu încep să cred că e valabilă şi reciproca. “Venir, c’est naître un peu”. De ce nu? Este, mai…
GEORGE PETROVAI: Ruinătoarele paradoxuri ale României postdecembriste
Fiecare ţară şi popor caută prin toate mijloacele ce-i stau la îndemână (mai subtile sau mai directe, mai timide sau mai îndrăzneţe) să-şi…
GEORGE PETROVAI: Lumea lumilor sau universul universurilor paralele
Motto: Trăim murind zi după zi până ce-n neştiut vom fi! Ştiau şi anticii (chinezii, de pildă) că lumea este atât de întinsă şi…
VAVILA POPOVICI: Puterea banilor și a vorbelor
„Dă-mi, Doamne, puterea tânărului și mintea bătrânului!” Proverb românesc Sărăcia a existat, există și va exista, per ansamblu, cât va fi lumea. Ea este cea care accentuează…
ELENA BUICĂ: VICLENIA UMANĂ
Zilele trecute am avut o revelaţie. Intenţionam să fac câteva însemnări despre viclenie, trăsătură umană ce ne pândeşte prea adesea din umbră. Căutand pe internet nişte proverbe pe…
GEORGE PETROVAI: Cât din România mai este a românilor?
Aidoma omului, orice ţară este formată din corp (componenta statică sau fizico-geografică din interiorul graniţelor stabilite de istorie sau de tratatele…
GEORGE PETROVAI: Ce este acuma în România şi ce-ar trebui de fapt să fie (Apel la românii neresemnaţi)
Tot ceea ce se întâmplă în România postdecembristă este de domeniul coşmarului naţional: Milioane de români reduşi la tăcere şi aduşi la…
GEORGE PETROVAI: Chinezii zburdă şi gonesc, românii doar nădăjduiesc
Un popor îşi îndeplineşte menirea sa istorică atunci când nu se resemnează în faţa ostilităţii prezentului, astfel conştientizând că-i jalnic să trăiască cu firimituri căzute de la…
Corneliu LEU: SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI?
Sinarhia românească este un dat politic impus prin blestemul (-atul pact) numit „Ribbentrop-Molotov”. Artificialitatea lui este argumentată nu numai prin aceleaşi valori şi virtuţi naţionale sub semnul cărora…
GEORGE PETROVAI: „Puţin îmi pasă că voi nu mă vreţi”, esenţa politrucianismului românesc
Atât de mare este răutatea omenească, încât – în pofida evidenţei – unii dintre semeni (răuvoitorii şi/sau invidioşii) susţin cu mereu tânăra vehemenţă a meseriei de cârcotaş…
Marina Glodici: Despre intelectualitate
Nu-i aşa că vă plac oamenii inteligenţi şi buni? Mărturisesc că am o mare satisfacţie când întâlnesc persoane înţelepte care gândesc şi trăiesc frumos. Şi o…
OPINII DE… MARIN IFRIM: DOAR UN ÎNCEPUT DE PAMFLET PROEMINESCIAN
În nr. 4/2012 al „României literare”, un domn care crede că e justiţiar cu experienţă de laborator criminalistico-literar, Mircea Mihăieş, are o problemă de protecţia muncii, şi, intoxicat…
Marina Glodici: Despre decenţă
Ritmul acesta de viaţă accelerat şi atât de necontrolabil uneori, ne dă impresia că timpul ne scapă printre degete ca un râu…
Neomenia şi neruşinarea – două din realizările de haram ale postdecembrismului românesc
Nu ştiu dacă şi în alte zone ale ţării circulă aşa ca în Maramureş mult înţeleapta şi profunda spusă, valabilă în orice timp şi-n…
Marina Glodici: Despre binecuvântări
În păşirea noastră fugară cotidiană, suntem antrenaţi de mulţimea care se înghesuie mereu să ajungă undeva (unii chiar nici nu ştiu care le e destinaţia) să vorbim mereu…
Marina Glodici: Despre vorbirea de rău (2)
Vorbirea este una dintre calităţile specific umane ce reprezintă cel mai rapid şi uşor mijloc de comunicare dintre membrii societăţii. Şi pentru că e una dintre cele mai…
MAESTRUL EUGEN DOGA: MAMA (eseu)
Mama era o taină pentru mine. Cu această taină ea a plecat în lumea cealaltă chiar într-o zi a datei zilei mele de naştere. Îmi amintesc că, pe…
DAIANA PÎRGARU: TIME
Motto: Sunt apa… mă strecor cu ușurință printre oameni și sap violent în stânca prejudecăților, înec în infinitul meu tremurul infiniturilor voastre, sunt fior, sunt căldură, sunt liniște……
Ioan NICOARĂ: LIMPEDE CA APA DE IZVOR
Aşa ne este limba cu care am avut norocul a ne naşte. De frumuseţea ei ne dăm seama mai ales trăind pe alte meleaguri şi văzând cum alte…
Marina Glodici: Despre preocupări şi activităţi
În decursul ireversibil şi fugar al timpului aşteptăm să ne fie mai bine, să trăim într-un mediu onest şi să ne atingem idealurile pentru care străbunii…
Magdalena ALBU: IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ)
„Sensul vieţii îl văd în creaţie, iar creaţia este de sine stătătoare şi infinită!” MAXIM GORKI Despre Maxim Gorki, scriitorul Leonid Leonov, citat de Galina Maievschi, scria aşa:…
Marina Glodici: Despre vorbirea de rău
Ne-am obişnut să discutăm unii cu alţii şi să vorbim vrute şi nevrute, lăsând neobservat fenomenul de a dezbate anumite aspecte despre o persoană care nu este de…
Radu Gyr: Misiunea scriitorului de azi
Se învâlvorează, în jurul nostru, o epocă de febră. De înaltă temperatură, similară celei a încălzirii cuptoarelor din marile uzine. Febra forţelor istorice. Ţara întreagă se cutremură, de…
Simona CULEA: DĂRUIEŞTE MUZICA !
Prietenii se întâlnesc din când în când să depene amintiri, să afle noutăţi, să asculte împreună o muzică bună şi să viseze frumos la planuri de viitor. Ca…
Marina Glodici: Despre plânsul dragostei eterne
Niciodată, pe parcursul a peste două milenii ce s-au scurs de atunci, plânsul dragostei eterne nu s-a auzit mai duios, pe acest pământ, cuprinzând în el sacrificiul…
Marina GLODICI: DESPRE RĂBDARE
În iureşul acesta de zile care trec fulgerător parcă pe lângă noi, însăşi Viaţa se miră de cât suntem de grăbiţi. Am uitat să…
LIVIU FLORIAN JIANU – PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ
Poate numele ei a trecut demult într-o lume mai bună. Poate mai citeşte încă, de acolo, extemporalele de control ale fiecărei zile din spatele elevilor de ieri. Poate…
Marina Glodici: Despre privirea dragostei din noi
După cum ştim bine, felul de a gândi, determină şi modul de a privi sau a percepe lucrurile. În ceea ce priveşte dragostea, am scris despre cele trei…
Titus VÎJEU: CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI
Identificasem în poezia din ultimii ani a Iulianei Popescu o aplecare spre meditaţia cristică: „Iisus/ mai murmură pe/ Crucea de lumină şi/ poate că ne vom opri o…
Ioan HUMĂ: COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” de prof. dr. VIOREL ROMAN
Stimate domnule profesor Viorel Roman, Am primit şi eu mesajul Dv. din Bangkok. Aş putea spune că acesta este semnificativ prin omisiunea elocventă a relatărilor despre lumea…
Marina Glodici: Despre presiunile interumane
Trăim într-un context social cu multe frământări din cauza crizelor de tot felul şi mulţi dintre noi se simt parcă mai presaţi de timp şi chiar…
Roxana CRISTIAN: POEMELE „REDUTABILE” ALE EUGENIEI ŢARĂLUNGĂ
Poemele prietenei noastre nu pot fi povestite. Sunt scrieri închise aproape ermetic. Deşi la prima vedere par suave şi exuberante. Există în volumul de faţă un cuvânt care…
Prof. BIANCA ROȘU: FATALISMUL MIORITIC
Frumuseţea baladei Mioriţa constă şi în atitudinea, unică în felul ei, a ciobănaşului moldovean în faţa morţii, atitudine impresionantă ce dă farmec şi valoare întregii creaţii. Atitudinea acestuia…
George GOLDHAMMER: BANCA AMINTIRILOR (8) – OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ
Ce legături ar putea avea cele trei cuvinte? Un banal ou, o jucăuşă şopârlă şi o mamă soacră!? Ar fi o logică întrebare, dar nu pentru mine care…
Elena BUICĂ: ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ
„Lui George Roca, pentru un nou început…” Am iubit întotdeauna începuturile, de toate felurile, aşa scurte cum sunt ele, amintindu-ne de un tren care trece printr-o gară mică….
Marina Glodici: Despre primăvară
Primăvara a fost şi este unul dintre cele mai aşteptate anotimpuri. Ea aduce speranţele unui nou început atât pentru oameni, dar chiar…
Marina GLODICI: Despre tinereţe şi bătrâneţe
De când mă ştiu, am iubit: copiii, florile şi cărţile, iar când văd generaţiile aceste noi de elevi şi studenţi, mă bucur alături de toţi cei care spun…
GEORGE PETROVAI: Dezastrul desăvârşit al agriculturii româneşti în general, al celei maramureşene în special
Nici un petec de pământ din această ţară, deci nici din economia ei, nu a scăpat de furia devastatoare a pretinşilor reformatori postdecembrişti. Totul este răsturnat, aproape tot…
Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG: PRO-PRIMĂVARA
Îl parafrazez fără spirit de contrazicere pe poetul dispărut Adrian Păunescu şi mă încumet să deschid în proză subiectul pe care Domnia Sa l-a tratat cu sensibilitate lirică…
GH. CONSTANTIN NISTOROIU: DOCHIA-MĂRŢIŞORUL REGAL al DACIEI MAICII DOMNULUI
FECIOARĂ-Numele Tău este Izvorul dumnezeirii! FEMEIE-Numele Tău este Psalmul de foc al Iubirii! MAMĂ-Numele Tău este Viaţa sfântă a nemuririi! Prin…
Dr. STELIAN GOMBOȘ: Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea…
Moto: Prin diversele mijloace pe care le are la îndemână, Profesorul de religie trebuie să reuşească în demersul lui să înlăture temerile care îi frământă pe adolescenţi: teama…
Berthold-Tellu ABERMAN: DE VORBĂ CU MINE
„Judecata oamenilor este o părticică din soarta lor” (Shakhespeare) Sunt o femeie la fel ca oricare alta, integrată pe cât posibil în lumea asta pe care o numim…
MARINA GLODICI: Despre declaraţiile de iubire
Ne-am obişnuit să auzim şi să rostim cuvinte mari, spuse uneori din emoţie, alteori din suflet, în faţa cuiva. Şi toate acestea pentru a da de…
Marina GLODICI: DESPRE ASPIRAŢIILE NOASTRE
Există momente în viaţă, după cum e şi datul acestei treceri pământene, în care ne uităm în urmă şi ne analizăm din mai multe puncte de vedere. Unul…
CONSTANTIN OANCĂ: JURNAL IREAL (1)
Relaţia dintre ştiinţă şi cultură este aceeaşi cu relaţia dintre cuvântul cu sens propriu şi cel cu sens figurat ori cea dintre trup şi suflet. Auzi adesea spunându-se:…
Marina GLODICI: DESPRE PRINCIPIALITATE
Majoritatea din societate susţine că viaţa trebuie condusă de principii pe care, în orice moment din viaţă, se impune a fi respectate cu stricteţe. Un om fără principii…
Al Florin ŢENE : EMINESCU – MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE
Motto: „Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei…
Prof. BIANCA ROȘU: VIATA TÂRGURILOR DE PROVINCIE ÎN OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU
Viaţa satului românesc a stat în centrul scrierilor lui Mihail Sadoveanu, dar viaţa târgurilor de provincie ocupă şi ea un loc însemnat în opera sa; lucrul este explicabil,…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!