Ziceri din Apocalipsă (2)
Trăi-vor surzi, lipsiți de apa vie Și orbi vor fi cei fără de lumină. Ca muți sunt toți născuți a fi jivină, Nebuni ajung crescuții-n colivie. Deși-s…
Cornelia Păun Heinzel : “Când prostul ajunge în paginile istoriei” sau „Istoricu’ lu’ Peşte” sau „Minte de PFL”
Cornelia Păun Heinzel : “Când prostul ajunge în paginile istoriei” sau „Istoricu’ lu’ Peşte” sau „Minte de PFL” Jenică Jănel se gândi – fapt pe care îl făcea…
VALERIAN CIOBANU: LACRIMI PENTRU MAMA ROMÂNIA (Eroul necunoscut)
V R E M S Ă N E U N I M C U Ț A R A! LACRIMI PENTRU MAMA ROMÂNIA (Eroul necunoscut) Fii iubiți ai țării…
VALERIAN CIOBANU: ARMONIA LIMBII NOASTRE ROMÂNEȘTI
Limba este primul indice, primul simbol al unei identități naționale. Limba română este o limbă latină care face parte din marea familie europeană spirituală, nu doar lingvistică. Fără…
Limba noastră cea română: HOREZU – 31 august 2018
Limba noastră cea Română este Regina. O regină cu rădăcinile înfipte-n magma stră-stră-stră-moşilor noştri traco-daco-geţii, învăluită-n misterul atâtor transformări şi-nmiresmări, îngemănare arzândă cu seminţii nenumărate care-au sălăşluit de-a…
NOAPTE DE VARĂ – MIOARA OPRIȘAN
Pe luciul apei stele licăresc… Mirată luna își admiră chipul În ochiul nopții de mărgean. Flori de petunii în salbă îi albesc. Sfioasă, în tristețea-i de argint, Își…
Galina Martea: LIMBA ROMÂNĂ – IMNUL IDENTITĂȚII
Din vremuri cântată, vorbită În graiul latin-românesc, O limbă de dor construită Pe-un plai cu pământ pitoresc. Un grai ce aduce lumină În viața poporului…
Astăzi, de „ziua limbii române”…remember!
Dintre sute de catarge Dintre sute de catarge Care lasă malurile, Cîte oare le vor sparge Vînturile, valurile! Dintre păsări călătoare, Ce străbat pămînturile, Cite-o să…
Florentina SAVU: Limba noastră
LIMBA NOASTRĂ Limba noastră este dulce Și de-a pururi ne-o conduce Prin lume, nicicând uitată, Cu dor în suflet purtată. Limba noastră este sfântă, Poeții cu…
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ – Antologie Starpress 2018
De Ziua Limbii Române – Poeme Centenarului Marii Uniri, din „Antologia LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ – Starpress 2018″ Motto: „Limba română este patria mea.” (Nichita Stanescu) ECOUL ACTULUI…
Incertitudini… (odă Limbii Române)
Prin care ceruri-nalte umbli, Prin care zări te porţi in vânt, Şi pentru care lumi incerte Eşti intrebare şi cuvânt? Prin care vis curat alergi, Prin care anotimp…
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU: FILOCALIA SUFERINŢEI şi a JERTFEI ORTODOXE de la MISLEA
„Luând pe umeri crucea, strânge-o cu putere şi du până la sfârşit chinul încercărilor, sfâşierea durerilor şi primeşte cu bucurie piroanele-ntristărilor, ca pe o coroană a…
Ciobanu Alexandru-Eusebiu: Aforisme simbolistice
Viitorul este urmat de neștiut * Cu toții credem în ceva, dar nu în noi înșine …
Nicolae Georgescu: „Ce e patria română?”
Galina Martea este, între multe altele, membră a Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română, o asociație nouă, puțin cunoscută, a cărei titulatură invită la reflecții teoretice. Desigur,…
VAVILA POPOVICI: CIRCUL DUREROS AL POLITICII ROMÂNEȘTI
„Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, ci complice.” – George Orwell Politica este definită drept o știință și o practică de…
pr. dr. Viorel ROMAN – TEOCRAȚIA ORTODOXĂ MOLDO-VALAHĂ (1-29)
Motto: Două săbii într-o teacă, Doi Domni în ţara săraca, N-au loc! Teocraţia ortodoxă moldo-valahă (1) Soarta ortodocşilor moldo-valahi depinde de Cel de Sus, de Marile Puteri…
CĂRȚI PRIMITE LA REDACȚIE: POPAS ANIVERSAR 65 de pr. dr AL. STĂNCIULESCU BÂRDA
O bucurie imensă mi-a făcut marele și distinsul meu prieten pr. dr. Alexandru Stănciulescu Bârda – erudit fără de pereche, prozator, nuvelist, exeget, istoric, folclorist și mai presus…
Galina Martea: Independența, falimentul, absurditatea …
S-a obținut independența statală, dar nu s-a stiut ce de facut cu ea. S-a obținut libertatea mult dorită, dar nu s-a stiut cum ar putea fi aplicată…
Gheorghe Pârlea – SE DUCE, VAI, ȘI VARA ASTA
Se duce, vai, și vara asta! Degeaba-ncerc să protestez, E roata timpului, și basta – Eu, doar un jalnic titirez. Dar oare câte veri mai vin Să-mi strângă…
CĂRȚI PRIMITE LA REDACȚIE: MARIAN MALCIU – DRAGOSTE ȘI FRĂMÂNTĂRI
AUTOR: MARIAN MALCIU TITLU: DRAGOSTE ȘI FRĂMÂNTĂRI (roman) EDITURA: Rotipo, Iași, 2017 „Pe parcursul desfășurării acțiunii romanului, cititorul va desluși, atât din destăinuirile către Jurnal, din monologul interior…
Poeme creştine
GIREL BARBU: „Vânzătorul de lumină: poezii creştine”, Buzău, 2018. Girel Barbu este unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai lirismului tradiţionalist buzoian. Versurile sale au un pronunţat…
MARINA ANGELA GLODICI: Îmbrăţişare divină
Îmbrăţişare divină Soarele a îmbrăţişat pădurea, Cu braţele-i pline de lumină. Când seara vrea să îi despartă, Se retrage tainic mângâind-o. Fără de şoapte, fără de vreo…
LUCA CIPOLLA: IN VIAGGIO PER DOVE (VERSI/VERSURI)
Il disegno Una doccia fredda di elementi mi pervade e quanto sono sporco ora sino a che il fuoco pulirà quelle stigmate, un folle che vagola sperso…
Ziua Limbii Române shttp://armoniiculturale.ro/wp-admin/post-new.phpărbătorită de revista de turism STARPRESS şi Liga Scriitorilor Români
Ca în fiecare an revista Starpress şi Liga Scriitorilor Români organizează frumoase şi instructive manifestări culturale şi literare în diferite localităţi din ţară, dedicate Zile Limbii Române. Cele…
MIRELA-IOANA DORCESCU, SECȚIUNEA DE AUR ÎN POEZIE. CONTRIBUȚIA LUI EUGEN DORCESCU
Secțiunea de aur este un concept cu o referință de necuprins, dar atât de imposibil de negat, încât a fost luat în seamă de mulți dintre creatorii de…
Galina Martea: Rodica Elena Lupu – scriitoarea care cucerește inimile românilor de pretutindeni
Cu o carieră bogată în arta scrisului, consacrata scriitoare Rodica Elena Lupu există în astă viață cu misiunea sacră de a produce opere literare de mare calitate,…
Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XVIII(2018), nr. 379(1 –15 August)
Dragii mei enoriași! Bogăția tinerilor. În Duminica a XII – a după Rusalii se citește Evanghelia tânărului bogat (Mat., XIX, 16-26). Cei mai mulți cunoașteți istorioara. Un tânăr se…
George PETROVAI: Jandarmii nu sunt vinovați că mitingiștii-au fost gazați!
Jandarmii nu sunt vinovați că mitingiștii-au fost gazați! Cred că niciun om cu scaun la cap din țara asta și din străinătate nu se mai îndoiește de…
Nu avem doi Dumnezei …poem de Marin Ifrim
Nu avem doi Dumnezei Irinucăi Nici nu văd ce știu că ești, o minune din povești, întind mâna Spre un vis și mă cred în paradis, într-o…
Marin Ifrim: Bella (II)
Bella (II) După patru zile de tatonare reciprocă, Bella, pisicuța cu alură egipteană, mi-a dat semne de recunoaștere ancestrală. După ce mi-am hrănit motanul din dotare –…
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU: CALVARUL FEMININ DE LA MIERCUREA CIUC (partea a II-a)
„ Aureoloate ca eroine au suferit torturi pentru că nu au vrut să-i trădeze pe bravii luptători. Au fost închise în cruntele închisori comuniste, umilite, înfometate,…
Gheorghe PÂRLEA: Cum un toiag de cioban uzurpă locul unui baston de mareşal
Războiul, cel care ucise peste cincizeci de milioane de oameni, îşi prelungea infernul în România, într-o formă atenuată, dar zguduitor de atroce pentru vremuri de pace. Se instala…
Irina …poem de Marin Ifrim
Irina Irineaua mea-i la mare are marea în dotare, mare neagră și înaltă De ne ține încă-n hartă. Nu m-am dus cu ea de mână la marea Cea…
CONCURSUL INTERNATIONAL LITERAR “Sfântul Grai Românesc”
PREMIILE CONCURSULUI INTERNATIONAL LITERAR “Sfântul Grai Românesc”, Ediţia a-II-a, Oneşti, 2018 TROFEUL CONCURSULUI – Liliana Liciu, Bucureşti, pentru mãiestrie literarã, originalitate şi întreaga participare la concurs SECŢIUNEA…
VOICHIȚA TULCAN MACOVEI – „ORIGINI – ROMANUL UNEI LUMI MOARTE” – răspuns de pe poziții biblice, adresat romanului lui Dan Brown
În contextul întregii lumi, acum, cartea doamnei Voichița Tulcan Macovei are un rol deosebit, în sensul că ne ajută să distingem binele de răul în care trăim. ”Origini”…
Din seria „Pro Memoria” Despre concepţia şi viziunea Părintelui Arhimandrit Gavriil Stoica cu privire la Părintele duhovnicesc şi importanţa acestuia în viaţa creştinului, acum la împlinirea a zece ani de la mutarea sfinţiei sale la veşnicele lăcaşuri …
Din seria „Pro Memoria” Despre concepţia şi viziunea Părintelui Arhimandrit Gavriil Stoica cu privire la Părintele duhovnicesc şi importanţa acestuia în viaţa creştinului, acum la împlinirea a zece…
Al. FLORIN ŢENE: MANIFEST În anul CENTENARULUI – Vinovăția criticilor și istoricilor literari care și acum promovează „operele” scriitorilor ce au scris în spiritul realismului socialist. Un pericol pentru educația tinerilor
În istoria Ţărilor Române democrația prin cultură a apărut mult mai înainte decât democrația promovată de politic. Însăși cuvântul grec demoskratos însemnând: demos „popor” și kratos „putere”, ne…
VAVILA POPOVICI: UMANITATE vs. BESTIALITATE
„Nu trebuie să-ți pierzi credința în umanitate. Umanitatea este un ocean; dacă câteva picături din apa oceanului sunt murdare, asta nu înseamnă că întregul ocean se va murdări.”…
V. Voiculescu – Arc de suflet peste timp – concurs dedicat elevilor și studenților
Fundaţia AcademicĂ „V. Voiculescu”, în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău și Asociaţia Culturală „Renaşterea Buzoiană” organizează, sâmbătă, 17 noiembrie 2018, cea de-a XIX-a ediţie a…
MIHAI CABA: „Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne…”
Poate că nicicând n-a strălucit mai luminos aceast vers eminescian, de la apariţia lui, din 1870, exprimat cu gândire poetică admirabil cumpănită în „Epigonii” asupra personalităţii lui Constantin…
Magdalena ALBU: DINCOLO DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE, PATRIA…
România Mare pe jerfta de sânge a înaintașilor noștri și-a pus temelia – a bunicilor, străbunicilor, rudelor, cunoscuților și necunoscuților, toți fii ai aceluiași pământ, pe care stau…
Marin Ifrim: Marin Preda, dincolo de vorbe și de bârfe…
Marin Preda, dincolo de vorbe și de bârfe… Am ajuns în biroul lui Marin Preda la șapte ani după acesta a murit. M-am dus acolo cu poetul Gheorghe…
Poem pentru Irina mea …de Marin Ifrim
Poem pentru Irina mea (II) Stau în literele mele, precum viermele-n mătase. Sunt Eco. Nu Umberto din verdeața duzilor/druizi. Unora nu le place culoarea Cuvintelor mele, sunt…
Marin Ifrim: Un mic omagiu pentru Dana Georgiana Bițeanu
Un mic omagiu pentru Dana Georgiana Bițeanu Ieri, duminică, 19 august 2018, colega mea de redacție Dana Georgiana Bițeanu și-a aniversat ziua de naștere fiind prezentă, împreună cu…
Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXXI)
Domnul profesor Stelian Grigore în mijlocul prietenilor O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXXI) Dintre toți colaboratorii Casei de Cultură, cel puțin în…
Alexandru-Eusebiu CIOBANU: Prin oglinda timpului
O întâmplare a determinat-o să devină ceea ce este acum . O lecție de istorie într-o clasa de gimnaziu, o lecție ce părea extrem de dificila . Apoi…
Eugen Oniscu: NATURA UMANĂ
Pe măsură ce pășesc pe drumul maturității, înțeleg tot mai bine faptul că omul are o teribilă capacitate de a înfăptui răul. De asemenea înțeleg tot mai mult…
Meandrele înfăptuirii celei de-a doua expoziții de artă plastică, marca Tamara Antal, în satul natal al pictoriței
Cu trei ani în urmă, pictorița băcăuană Tamara Antal hotărî să se întoarcă, într-un fel, la rădăcini. Mai precis, la baștină, acolo unde a văzut întâia dată lumina…
Galina Martea: Familia tradițională prin conceptul contemporaneității
Dacă să ne referim la semnificația familiei tradiționale în contextul actual al existenței umane, atunci acest subiect, cu siguranță, ar induce la formarea mai multor teme de…
Învie Tradiţia, o poveste despre artizanii români şi meşteşugurile populare autohtone
Sub presiunea globalizării, identitatea naţională pare că se disipă ca fumul în aer. Nevoia de salvgardare a căpătat intensitatea unui strigăt care se desfăşoară deocamdată ca într-o cutie…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!