Gheorghe PÂRLEA: Să nu deplângem firea vegetală
E tristă Zâna-Toamnă și se miră Că vântu-i smulge voalul, i-l deşiră, Că roada cea dospită o-mpovară Și zvonuri dinspe Iarnă o-mpresoară. Să nu deplângem însă firea vegetală,…
Gheorghe PÂRLEA: Satul Soci din județul Iași, un segment al Frontului Moldovei în al Doilea Război Mondial
Pe fragmentul de drum european (E 85) care leagă municipiile Român și Fălticeni, la circa 10 km (nord) de Hanul Ancuței (celebrul loc de popas atestat documentar cu…
Gheorghe PÂRLEA: Castanul de la poarta învățătorului (Din însemnările monografistului)
Drumul spre Biserica părinţilor şi bunicilor mei, devenită şi a mea, trece inevitabil pe lângă locuinţa învăţătorului meu dintr-a patra, trecut de mult la Domnul. Doamna învăţătoare din…
Gheorghe PÂRLEA: Încă un studiu care perpetuează o controversă cronicizată: „Argus și slugile sale – Cei care au făcut să moară Mihai Eminescu”, de Vadim Bacinschi (Note de cititor)
Motto: „Suntem o seminție atât de controversată, bântuită de atâtea himere şi erori!” (Vadim Bacinschi) Recent a trecut pe la baștina mea (și a străbunilor săi familiali) profesorul…
Gheorghe PÂRLEA: „I. C. Rada – Poem peste Oradea” de Marin Beșcucă, un volum care pecetluiește reînnodarea unei vechi prietenii (Cuvânt de întâmpinare)
Poetul Marin Beșcucă nu se/ nu ne dezminte, e într-o perpetuă stare poetică. Iar povestea lui lirică adesea trebuie să aibă numaidecât, până „evenimentele” interioare devin text, un…
Rănit de hotarul de la Prut, jurnalistul și poetul Ionel Căpiță trece un important hotar al timpului propriu: cel dintre deceniile șapte și opt
Recent, am participat – desigur, empatic, cu resursele mele interioare, cele care trec dincolo de lucrurile percepute senzorial – la a 70-a aniversare a unui drag frate și…
La aniversarea celor șapte decenii de viață, dr. Vasile Șoimaru are deja consacrată în alcătuirea persoanei sale substanța ființială a Omului Frumos
De câteva zile, gândurile mele – trecute musai și prin inimă – sunt concentrate asupra unei persoane al cărei nume bărbătesc reverberează în conștiința mea de aproape douăzeci…
Războiul Întregirii în arealul baștinei mele moldave (Gheorghe Pârlea)
Meleagul comunei mele a fost mereu în calea vânturilor istoriei, cele aducătoare de furtuni. Așa se face că glia comunității mirosloveștene a fost stropită de sângele ostașilor români…
INSOMNII ÎMBLÂNZITE DE… DUHUL TAINEI (CUGETĂRI) – Gheorghe Pârlea
MOTTO: „Îmbătrânim atunci când dăm prioritate cunoscutului asupra necunoscutului.” (Jiddu Krishnamurti) Tainelor lumii, Dumnezeu le-a rânduit dezlegători. Unii și-au împlinit rolul, alții și-l joacă acum, cei mai mulți…
Gheorghe Pârlea – SE DUCE, VAI, ȘI VARA ASTA
Se duce, vai, și vara asta! Degeaba-ncerc să protestez, E roata timpului, și basta – Eu, doar un jalnic titirez. Dar oare câte veri mai vin Să-mi strângă…
Gheorghe PÂRLEA: Cum un toiag de cioban uzurpă locul unui baston de mareşal
Războiul, cel care ucise peste cincizeci de milioane de oameni, îşi prelungea infernul în România, într-o formă atenuată, dar zguduitor de atroce pentru vremuri de pace. Se instala…
Meandrele înfăptuirii celei de-a doua expoziții de artă plastică, marca Tamara Antal, în satul natal al pictoriței
Cu trei ani în urmă, pictorița băcăuană Tamara Antal hotărî să se întoarcă, într-un fel, la rădăcini. Mai precis, la baștină, acolo unde a văzut întâia dată lumina…
RONDELUL DANSULUI (Gheorghe Pârlea)
Ceva din noi e magică mișcare Ce are-n inimă pornirea; Iar pentru asta, musai am picioare Şi brațe, să descriu rotirea. Că-i zice „dans”, așa-i rostirea, Dar dansu-n…
Concentrarea mișcării unioniste din Basarabia în jurul Sfatului Tarii 2, condus de scriitorul-academician Nicolae Dabija, e garanția mult râvnitei împliniri
Se știe, fără a fi necesară teoretizarea certitudinii pe care o invoc, că în istoria popoarelor personalitățile au reprezentat forța motrice a proceselor istorice, a evenimentelor care au…
Rondelul mersului pe sârmă (Gheorghe Pârlea)
De echilibru, nici vorbă fuse pân’ acum. Abia de azi o sârmă mi se-ntinde, să-mi fie încercare în restul meu de drum – până ce ductul căii se…
Când ai timp, mă vizitează! (Gheorghe Pârlea)
Motto: „Vrabia mălai visează!” Când ai timp, mă vizitează! Dar senină-ți fie vrerea, Căci mi-i aer revederea Și mereu iubirea-mi trează. Când ai timp, mă vizitează! Că mă-mprejmuie…
Rondelul trandafirului (Gheorghe Pârlea)
Cum oare nasc în tine, trandafire, Și spinul crud, și vraja din chemare?! Privindu-te, chiar sângerând, sunt mire – Mireasă mi-i dumnezeiasca ta culoare. Parfumul tău asemenea,-n uimire,…
Gheorghe PÂRLEA: Tot Ceru-i jos
O mie de-ntrebări pe scara Cerului cutează, și-n timp ce ele tind în sus, o mie, altele, sondează adâncul meu de nepătruns – cel bulgăre dospit de lut,…
Gheorghe PÂRLEA: Insomnii îmblânzite (V)
Numai în pereche, omul își poate prefigura zborul. * Destule taine ale lumii zac ferecate. Timpul încă nu le-a meșterit cheia. * În inima românului, imediat după bobul…
Gheorghe PÂRLEA: Catrene epigramistice (Sub auspiciile lui… Einstein)
Cu… de la Einstein citire Știu că în epigramă-s unul mic; Se scaldă alții la superlativ. Dar eu de Einstein n-am să mă dezic: În lumea noastră… totu-i…
Gheorghe PÂRLEA: Blitz rustic cu… oul lui Columb
Un viscol de două zile i-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile păreau nişte gorgane neolitice. Doar pe ici-colo li se zărea câte un fragment din coama…
Gheorghe PÂRLEA: Sorcovă pentru Basarabia
Sorcova vesela, Până-n… Basarabia! Să ne-audă fraţii buni, Cei ce-şi zic, ca noi, Români. Dar, până s-or lumina, Noi venim cu Sorcova Şi la ceilalţi pământeni, Cei ce-şi…
Gânduri din găoacea satului de azi (Insomnii îmblânzite IV)
Satul este sămânţa din care a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinare, moare. *** Satul de azi e o corcitură între ce a fost şi…
Gheorghe PÂRLEA: Cugetare, la Nașterea Domnului
Când s-a Născut Domnul, eu eram… ca un mugure pe ram – preexistam, neștiind asta. Așteptam, e un fel de-a spune, să se nască mama și tata (lui…
Gheorghe PÂRLEA: Colind cu brad
Semeț copac cu creștetul în nori Și rădăcina sfredelind în piatră, O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i încălzească focul cel din vatră. Și coborând la noi…
Gheorghe PÂRLEA: Insomnii îmblânzite (sau) Gânduri de noapte (III)
Motto: Înţelepciunea este baza oricărei virtuţi. …
Gheorghe PÂRLEA: Insomnii îmblânzite (sau) Gânduri de noapte asupra… obsesiei
Când te presează o idee trei zile, a patra zi… uit-o! Orice idee trebuie să ți se releve repede și fără chin, lăsând liberă energia necesară înfăptuirii. ***…
Gheorghe PÂRLEA: Rondelul toamnei mele
Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită….
Gheorghe Pârlea: Ispita Toamnei
Toamna-şi leapădă veşmântul Şi-mi aşterne la picioare Rochia-i clătită-n soare Ce i-a smuls-o-n grabă vântul. Goală, parcă-i mai gingaşă Zâna roadelor rotunde Şi-o ispită mă pătrunde Să o…
Gheorghe Pârlea: Sunt frunză de copac
Sunt frunză de copac (aşa mă simt) şi locul mi-i pe plac în vârf de fag ori de stejar, copacul cel rotund ca marginea de gând. Mă mângâie…
Gheorghe PÂRLEA: Blitz-uri de toamnă
1. Palme crăpate Şi obraji copţi la soare – Răsplata-n hambare. 2. Ciori în gâlceavă Răpesc omului roada – Nucul îşi zornăie darul. 3. Struguri traşi pe roată…
Gh. Pârlea: DRUMUL
Omul şi-a vrut mereu calea lină, foaie de velină; lucrurile nu trebuiau să-i fie stavili. De aceea şi-a ferit din cale chiar şi munţii, cărunții. A uitat însă…
Gheorghe PÂRLEA: Rondelul zorilor de zi
O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile, Croind rotundul țarinei fertile În orizontul care mă cuprinde. Ce har, că după visele perfide, Hrănite-n noapte…
O nouă toamnă…
Coboară astrul la chindie Și zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca…
LIMBA ROMÂNĂ
Limba Română e glasul mamei la capăt de leagăn – eu fiind pruncul cel de demult. * Limba Română e porunca tatei – la primii mei paşi –…
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ
Azi fraţii noştri, basarabenii, încă despărţiti de Neam, serbează un sfert de veac de la semnarea Actului de Independenţa faţă de Uniunea Sovietică, eveniment istoric marcat pe 27…
Gheorghe Pârlea: LA RĂSCRUCE
Nu-i rectiliniu drumul vieţii noastre – Căci altfel n-ar mai exista ispita Răscrucilor, cu dezlegări în astre, Menite să ne tulbure orbita. * Cântar fiindu-mi zilnic o răscruce,…
Gheorghe Pârlea: CLOPOTUL
Prin veacurile trecerii fugare, Cu neamul meu în legea vieţii-i prins. L-aud cum sparge liniştea în zare Dând grai metalic bocetului stins. * Prin el strămoşul meu de…
GHEORGHE PÂRLEA: Rondelul anilor ce trec
Ca râul cel ce şi-a uitat izvorul, Curg anii, valuri după valuri. Rămân în pietre lacrima şi dorul Şi-un rest de viaţă între maluri. Şi surd ecou…
Dl. dr. ing. IONEL LUPU a plecat la Eminescu, să-i dea seama de starea teiului și a plopilor fără soț
Cu regret nedisimulat, aflu abia azi, în ziua înhumării, că a plecat la Ceruri dl. ing. dr. Ionel Lupu, specialist în dendrologie, fost director adjunct al Grădinii Botanice…
MÂNA CARE FACE PÂINE
Dă-mi, Doamne, pâine! căci trupul cel de azi e viaţa mea de mâine… Ştiu, rodul spicului cu raza Ta îl arzi, sfinţind mâna voinicului. * Cuptorul, însă, Doamne,…
Mă simt stăpânul absolut
Motto: Locul tău pe pământ are un petic simetric de cer. Port clop pe cap din peticul de cer, cu tot cu stelele din el. Şi nu-mi dau…
El e încă râul, dalta şlefuitorului…
El încă înfruntă epocile potrivnice strălucirii cristalului. Muntele i-a dat tăria stâncii şi castitatea florii de colţ, Iar el, Poetul, a rămas viu; încă e râul – dalta…
Ghiocelul din buclele învăţătoarei
În tremur surd de clopoţei, Un ghiocel din bucla ta (Între atâţia ghiocei) A fost sădit de mâna mea. Mi-aduc aminte când, sfios, Silabiseam întâiul “mama”, În timp…
Ziceri… la lumina zilei (III)
1. Când te minunezi de un piesaj, nu te exclude din el: fără tine (receptorul), peisajul nici n-ar exista. 2. Pentru faptele sale aflate în proiect, tata folosea…
Întoarce-aş lumea înapoi
De n-aş fi, vai, neputincios, Întoarce-aş lumea înapoi, De-a-ndoaselea, cu susu-n jos, Ca ieri, în vechile nevoi, Cu mama-n ea, cu tata viu, Iar eu – copilul cel…
Peregrini pe urmele celor care au răspuns la comanda “Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!”
În luna iunie a acestui an se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpaţi de…
Afle pădurea că-ngrop azi securea!
Pădure sortită Să-mi fii obidită – Arsă, tăiată, Trasă pe roată, Mereu sângerândă, Plătindu-mi dobândă… Pădure, Pădure, Iartă-mi cu milă Mâna-mi secure Ce poartă-ntr-o filă (Din tine desprinsă)…
Un exerciţiu cu… vorbe (II)
Cele mai grele cuvinte au un corp uşor: DA şi NU. * Adjectivele sunt cele mai frecvente instrumente ale ipocriziei. * Nu te bucura excesiv de “vorbele dulci”,…
Hristos a Înviat!
Mi-am răsfoit azi sufletul, ca pe o carte-răboj a faptelor… Şi n-am fost mulţumit de lectură, Doamne! Urmele mele maculează albul hârtiei, căci îmi sunt dedicate mie, Jertfitor…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!