Ioan Miclău-Gepianu: DOR DE ARDEAL   Restituire: Privesc a tale râuri, ce curg voios din munte, A ta câmpie sfântă țesută numa-n flori Și drumuri ce trec tainic…

Lui Pavel din Ciubăncuța   Pe dinaintea ochilor mei Trece un Om, Cu asemănare ce nu vedem prea des, Cu simplitate trece, Precum pe cer o răsărită stea!…

Prea multe amintiri s-au adunat, înghesuite toate-ntr-o cămară pe un rastel rămas nedescărcat de când ne-am întâlnit întâia oară.   Cu gândurile mele le păzesc și le păstrez…

Dupa invazia cu  reviste, va propun un scurt relas cu e-cantopoemul „Frumos am inbatranit” din volumul meu „Cuvintele, ah, cuvintele”. L-am mai transmis acum cativa ani catorva din…

E noapte târzie, iar somnul nu vine, odihnă să cearnă pe gândul hoinar, ajuns fără veste prin cărți anodine să-ți caute karma-n sistemul binar.   Se-ntoarce adesea pe…

”Dacă ai considerat că nu atunci te simți un poet împlinit prin faptul că poți mânca și dormi când dorești sau că poți face altceva după bunul tău…

  CHEAMĂ-MĂ… #AnnaNoraRotaru – autor Cheamă-mă, de te-o cuprinde vreo tristeţe, Cheamă-mă… și-ndată-ţi voi veni aproape… Din neant, din alte lumi am să-ți dau bineţe, Ca o adiere,…

Te-ai furișat în noapte, pe răcoare, Curgând pe deal prin picuri mici de taină Să-mbraci păduri și pomi în nouă haină, S-aduci naturii-adâncă transformare. Ai dat în fugă…

”Eu vin curând!” le-ai zis fără-ndoială, Iar cei rămași cu-adânca lor credință, Evlavioși, depus-au juruință Să-Ți fie-n luptă partea cea loială Și s-au luptat cu mare stăruință, Având…

În lunga toamnă te-ai schimbat Să te-ncadrezi în nou decor, Veșmântul verde ce-ai purtat A devenit multicolor. Te văd de-o vreme întristat Și măcinat de tainic dor; Veșmântul…

Ce-i cu tine, toamnă blândă? Mergi încet și ești plăpândă… Deși norii stau la pândă, Tot căldura ne inundă. Luminoasă, surâzândă, Chiar și ziua ți-e scăzândă, Dar nu…

Curând va ninge peste lume real sfârșit, ce va veni și-L vom vedea pe cel cu nume izbăvitor, când va sosi… Și s-o crăpa văzduhul să treacă oști…

Regretele ajunse pe cumpăna de gânduri mă răscolesc adesea cu false povestiri găsite-n neuitarea ieșită dintre prunduri când dorurile mute doinesc despre iubiri.   Afară frigul toamnei, venită…

  ÎNVINGĂTOR ȘI NU ÎNVINS… #AnnaNoraRotaru __ autor Parcă mi-i prea scurtă viața, la câte-aș mai avea de învățat… S-a scurs timpul fără rost… cât pot afla în…

EUGEN DORCESCU: SICOMORUL Părintelui dr. Ionel Popescu Vicar eparhial Ani îndelungi m-a bântuit un dor suprafiresc. Mă bântuie și-acum. Dor greu de Țara Sfântă, de Tabor, de Iebus,…

Dispare dintr-odată clipa în trecut, dar amintirea sa în urmă mai rămâne pe un tipar mental, total necunoscut, croit, cândva, la margine de ficțiune.   Ce-aduce clipa dispărută…

EUGEN DORCESCU OCTOMBRIE Se-mbracă parcu-n sumbrul său costum. Zeița verii dusă-i. Un acord De bronz, și isihastic, și postum, I-arată calea și-i deschide drum. În timp ce vântul…

Nemurire   În toiagul bătrânului se zbătea marea Ea-i înghițise hărăzita lui iubită În barba lui albă se aciuaseră Stelele ninse în nopțile ce o visa Ieșind din mare…

CINE EȘTI? – poem de Corneliu Neagu   Ascult tăcerea nopții fără stele din umbra neuitărilor târzii ce-mi bântuie speranțele rebele tot așteptând din depărtări să vii.  …

de Vasile Dan MARCHIȘ Îmi controlez în plan imaginar sărăcia Deci doresc să scriu cum aș reconstitui un sanctuar al sărăciei fără pereți format doar din canoane. Nu…

Ioan Miclău-Gepianu: POEZIA DIN ORIGINI GEAMĂNĂ-I CU MUZICA   (Dedicație Revistei ARMONII CULTURALE)   Ce frumoasă-i Primăvara: ”S-auzi cântul Ciocârliei, Să simți farmecul Naturii, Când culorile pictează Haina gliei”….

Pe-o aripă de vis, în prag de seară, iubiri trădate se întorc pe rând să îmi aducă-n margine de gând regrete lungi pe strune de ghitară.   Ajung…

Pentru ce a amânat Dumnezeu judecata de apoi legat de această planetă? Pentru oameni? Nu spun că nu poate face asta pentru omenire, însă se poate spune că …

De câte ori ţi s-a-ntâmplat să-ţi pui banala întrebare: – Cu ce-am greşit eu, Doamne, oare? Nu-mi amintesc de vreun păcat … Crispat, refaci retrospectiv scenarii dintr-un film…

REVERIE… #AnnaNoraRotaru​ – autor Mă vestise toamna, cu o frunză-n geam, Lipită de cerceveaua umedă și scrijelită… În palmă o luasem și-ușor o atingeam, Să-i insuflu viața, voiam…

Mă doare umbra ce mă ține când vreau din nou să mă înalț, cu gând smerit, în zări senine, pe geana cerului de smalț. Nu cred în prevestiri…

Vasile Posteuca: SATUL MEU   Acesta-i centrul lumii: satul meu… La marginea lui Taica Dumnezeu: De-aicea-ncep cosminele și plaiul În care mai demult fusese raiul…   Aici am…

MAI VINO-N SOMNUL MEU… #AnnaNoraRotaru – autor Mai vino-n somnul meu, prin vise să te văd, Privirea să ți-o prind, mângâind al tău contur… Aburii mi te ascund,…

La marginea nopții întârzie somnul în gândul rămas lângă ușă stingher pe franje de karma ce umplu ecranul cu doruri căzute de-a valma din cer.   Le văd…

Ce-i cu tine, toamnă blândă? Mergi încet și ești plăpândă… Deși norii stau la pândă, Tot căldura ne inundă. Luminoasă, surâzândă, Chiar și ziua ți-e scăzândă, Dar nu…

  ÎNTÂLNIRE CA-NTRE PRIETENI… #AnnaNoraRotaru – autor Ce soră credincioasă, mi-ai rămas, tu, Singurătate… La braţ ne luăm adesea, noi şi cu Tăcerea colindând… În parc tomnatic şi…

Sosite pe muchii de timp retezate, neșterse-amintiri se întorc din trecut cu doruri pe margini de dună lăsate sub umbrele șterse de pasul pierdut.   O toamnă rebelă…

DIONYSOS Motto: ”…Ceea ce m-a susținut întotdeauna a fost bucuria. N-am fost niciodată un revoltat. Găseam că tot ceea ce mi se întâmplă, se cuvine, că așa trebuie…

EFEMERĂ  DE  TOAMNĂ  ÎN  MONTRÉAL   Au mai rămas  doar ultimele frunze, Întruchipând: Căţiva palmieri. Trei balerine, Litere care-mi vorbesc mie, Un căţel cu laba la ureche, şi…

Nu știu ce am ajuns prin faptul că îl văd pe Dumnezeu făcându-se că nu mă vede dar trăiesc speranța prin faptul că Tatăl Ceresc s-a oprit în…

Se spune cum că mărul nu prea departe cade De pomul ce-l purta adineaori ca rod. Dar sunt destui acei ce zburdă-n escapade, crezând să poat-să rupă chiar…

Se-aude glas de clopot sus la mănăstire, pe dealul bont apusul pare ca de ceară, în rariștea de fagi măceșii scoși din fire, își amintesc cum ne iubeam…

OVIDIUS LA TOMIS* (Versuri revăzute și adăugite) ******************* O lume nouă apăsa Păgânătatea veche, Și-un drum creștin se-ntrevedea Cum la zenit răsare-o stea Drept zorilor pereche. Se prăbușeau…

Închide ochii și ascultă izvorul care clipocește, duioasa voce și ocultă ce-n somn pe tine te-adâncește. Și simți cum genele-ți sunt grele, iar mâna ți-este tot mai moale……

Aud miezul nopții, ultima bătaie se oprește-n suflet pe un prag de dor, un fior năvalnic inima mi-o taie – te zăresc ascunsă-n geana unui nor.   Dar…