George PETROVAI: Progresul nostru social este haotic și formal!
Progresul nostru social este haotic și formal! Dacă cetățenii unui stat și instituțiile acestuia formează corpusul social sau complexul motor viu prin care societatea își urmează destinul, politica promovată…
ANDREEA IOANA LEMNRĂU – Poezii
Andreea Ioana Lemnrău s-a născut la 7 ianuarie 2000 în Adjud, judeţul Vrancea. Este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Emil Botta” din Adjud, profilul…
Din seria „Pro Memoria” Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea – Judeţul Mureş, la zece ani de la strămutarea sa din această viaţă, pământească, în anul Domnului 2008… Împărtăşania înseamnă câştigarea Împărăţiei lui Dumnezeu!… Interviu realizat la Mănăstirea Recea – Mureş, cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan, în anul Domnului 2007…
Din seria „Pro Memoria” Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea – Judeţul Mureş, la zece ani de la strămutarea sa din această viaţă, pământească, în…
CRISTIAN PETRU BĂLAN: Ludwig van Beethoven
Ocean de note-n fierberi, cu armonii divine, Scări lungi de portative prin care treci de cer, Urcând spre necuprinsul de-acorduri cu mister – Așa te văd eu, Ludwig, vulcan…
MIHAI CABA: Liviu Suhar la …”Retrospectiva´75”
În spiritul tradiţiei împământenite în Cetatea legendară, de istorie, cultură şi spiritualitate a Ieşilor, nu este de mirare că atingerea „bornei de hotar 75” a vieţii şi cea…
VAVILA POPOVICI: REGELE ȘI ȚARA SA
„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața.” – Regele Mihai I…
Marin Ifrim: Să nu mă înțelegi
Să nu mă înțelegi Pentru Irin(a) Să nu mă înțelegi cum numai tu poți. Când deschizi ușa și pleci dimineața ”la muncă” și văd pisoiul cum are…
DAN NICOLAU: Fahrenheit 451
Pentru fizică, 451 de grade Fahrenheit echivalează cu 233 Celsius. Adică acea temperatură la care, se pare, arde hârtia. Ca să fiu sincer, întâi am vazut filmul…
CORNELIA PĂUN HEINZEL: “Christmas of the street children“ Translation: Clara Neacşu
Cornelia Păun Heinzel: “Christmas of the street children“ Translation: Clara Neacşu It was Christmas Eve. Voinescu was sitting bored in his office. He was on duty at maternity,…
CRISTIAN PETRU BĂLAN: O PAGINĂ DE ISTORIE IREMEDIABIL PIERDUTĂ – REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI
ALĂTURI DE ÎNTREGUL POPOR ROMÂN, ÎMI EXPRIM SINCERE CONDOLEANȚE LA DISPARIȚIA MAJESTĂȚII SALE RELELE MIHAI I AL ROMÂNIEI (96 de ani), ULTIMUL LIDER POLITIC DIN FOȘTII CONDUCĂTORI AI…
Carmen Tania GRIGORE:ARGUMENTE LIRICE
ACASĂ „Întorsul acasă nu ni-l poate lua nimeni” (Florin Călinescu) aceleași râuri de ie merg la inima celor care așază dor peste dor acasă peste acasă…
Lucian-Victor BOTA: ,,lumea în care orbii alungă lumina”
Bota Lucian-Victor (n. 04.12.1986, Ocna – Mureş). A urmat cursurile Grupului Școlar Agricol „Alexandru Borza” din Aiud și este absolvent al Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca….
Maria Botnaru: Peste-al timpului astâmpăr…
Ce mi-s nori zăcuți pe umeri și potop de gri în ochi, Inculpări cu care iarna cearcă-a-ncătușa răbdarea, Cu un dor nebun de soare secer recele-i deochi, Cu…
Raportul meu de activitate – acţiunile umanitar – bisericeşti şi activităţile caritativ – filantropice, precum şi serile cultural – spirituale şi duhovniceşti, organizate de către, în cadrul şi la nivelul parohiei „Sf. Cuv. Antonie cel Mare” – Titan şi a parohiei “Şerban Vodă” din Bucureşti, pe parcursul anului 2017…
Raportul meu de activitate – acţiunile umanitar – bisericeşti şi activităţile caritativ – filantropice, precum şi serile cultural – spirituale şi duhovniceşti, organizate de către, în cadrul şi…
Mihai BATOG-BUJENIȚĂ: TAINA SCRISULUI – GOLGOTA SLOVEI TIPĂRITE
Recunosc, gândul de a scrie m-a încercat de multe ori. Am considerat însă, întotdeauna, o mare răspundere autoasumată fapta de a aşeza sub ochii semenilor tăi un cuvânt…
Marin Ifrim: Dumnezeu nu doarme nici când visează. Doliu pentru Regele Mihai !
Câtă mizerie! Țara e plină de denunțători. Pe vremea lui Ceaușescu turnătorii erau ceva mai răsfirați. Nu-mi place felul politic de a fi al lui Tăriceanu și nici…
DUMITRU ICHIM: DEMERS PENTRU „EVADAREA DIN FRIG” de VAL RĂZEȘU
Byron zicea despre iubire, că darul cel mai generos pe care poate să ni-l aducă, sunt aripile. Gândul acesta, mă duce la încercarea de a descifra titlul…
VALERIU CERCEL: Guverne paralele
Cât ar fi viaţa de grea, Nu m-aș plânge de belele, Chiar de am ȋn casa mea Trei guverne paralele: Vreau și eu un șpriţ, ca omul, Mărioara,…
DULCEA SUFERINȚĂ A AMINTIRILOR
Am așteptat cu nerăbdare apariția cărții „MEMORII APROAPE OBLICE”, de Constantin T. Ciubotaru, pe suport letric (o citisem pe internet prin bunăvoința autorului, într-o primă variantă),…
Elena BUICĂ: SCRIITORUL OVIDIU CREANGĂ ŞI-A LUAT RĂMAS BUN DE LA NOI !
Nu ne este dat să întâlnim prea adesea un asemenea caz – inginer renumit, priceput terapeut al unor practici paramedicale şi pe deasupra, scriitor apreciat cu debut la…
Irina Lucia MIHALCA: Veșmântul fericirii
Veșmântul fericirii Rezemată de cer îmi ții scara, urc treaptă cu treaptă, te invit să străbatem cele nouă ceruri ale iubirii veșnice, fiindcă adevărata dragoste ne îmbracă,…
George ROCA: INTERVIU CU VENERABILUL SCRIITOR CANADIAN OVIDIU CREANGĂ
George ROCA: Distinse domn, Ovidiu Creangă, vă mulţumesc pentru acceptarea acestui interviu. Ştiu că sunteţi un „scriitor” ocupat! Scrieţi cărţi şi publicaţi frecvent în multe reviste şi ziare…
CREDINȚA ȘI SPERANȚA SUB SEMNUL NEFERICIRII
Am citit de curând trei cărți aparținând unor scriitori din sudul țării, tustrele având în comun tema, și anume viața personală…
O formă de a jumuli frumusețea, un pisic zburător …poem de Marin Ifrim
O formă de a jumuli frumusețea, un pisic zburător Pisoiului Irineu, pofticios de aripi stelare Niște versuri. O formă de a jumuli frumusețea de penele ei de…
Rexlibris Media Group: CONGRESUL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE CARE VA AVEA LOC ÎNTRE 23-26 MAI LA CLUJ NAPOCA ÎL ARE CA INVITAT PE TALENTATUL PIANIST BOTOND SZÖCS
La invitaţia doamnei Prof. univ. dr. Ruxandra Vidu, preşedinta Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe şi a profesoarei sale Prof.univ.dr. Stela Drăgulin (Director ARA pentru România), talentatul pianist…
Emilia ȚUȚUIANU: Rămas bun, Minodora Ursachi!
Poate această ultimă întâlnire cu un simbol al urbei Romanului să ne facă mai buni, mai înţelegători și mai umani, în aceste clipe când dictonul memento mori ne…
George PETROVAI: Elita noastră deocheată de turnători este-nțesată…
Elita noastră deocheată de turnători este-nțesată… Într-o țară precum România postdecembristă, unde cam toate au fost date peste cap de sforarii planetari și uneltele lor pentru ca…
DR. IONUȚ ȚENE: REPUBLICA SOCIALISTĂ VALEA JIULUI NOIEMBRIE 1918. O ISTORIE NECUNOSCUTĂ
În plină degringoladă a Imperiului austro-ungar, în urma înfrângerii armatelor germane pe frontul de vest din toamna lui 1918, au loc regrupări politice inedite în Ungaria și Transilvania….
Din seria „Pro Memoria” Împlinirea a şapte ani de la naşterea în viaţa cea cerească şi veşnică a Preacuviosului Părinte Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul misionar, propovăduitorul apologet şi mărturisitorul autentic…
Din seria „Pro Memoria” Împlinirea a şapte ani de la naşterea în viaţa cea cerească şi veşnică a Preacuviosului Părinte Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din…
Din seria „Pro Memoria – Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Episcopul Gherasim (Cucoşel) Putneanul – la împlinirea a treisprezece ani de la naşterea sa in viaţa cea cerească şi veşnică a Împărăţiei Preasfintei Treimi (1924 – 2004)…
Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinţei creştine, suntem capabili să ne cinstim şi să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinţei precum şi…
Galina Martea: Congresul 42 al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte
Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) este în pragul celui de al 42-lea Congres, forum științific internațional ce va avea loc în România, Universitatea Babeș-Bolyai din…
Lavinia BUD: Imagini nerostite
IMAGINI NEROSTITE Aud un strigăt. Gândul deschide pe retină un portal de imagini nerostite, ce nu mai incap între malurile lui de universuri paralele. Și litera…
Marin IFRIM: Meci între o academie de fotbal și o echipă de provincie. Scor neverosimil. Bani!
În ziua de duminică 3 decembrie am avut o revelație. Am văzut un viitor care nu-mi aparține, dar pentru care am ”militat” în felul meu literar. M-am dus,…
Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi Anul XVIII(2018), nr. 371(1 –15 Aprilie)
Dragii mei enoriași! Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe, când L-au văzut pe Domnul…
Valeriu Dulgheru: Locomotiva Dorin Chirtoacă mai are oare aburi?
”Nu dor nici luptele pierdute,/nici rănile din piept nu dor, / cum dor acele brațe slute /care să lupte nu mai vor. Înfrânt nu ești atunci când sângeri,/ nici…
George PETROVAI: Cu gândul la urmași…
Cu gândul la urmași… Când țara-i pusă pe butuci de-a politrucilor sfidare, iar noi cei mulți nu-i zăticnim cu-atrocea noastră nepăsare, e semn că la români…
Naționaliștii ucraineni continuă să-și bată joc de românii din Cernăuți
Noua Lege a Educației din Ucraina, adoptată de deputații Radei Supreme și promulgată de Președintele Ucrainei Petro Poroșenko în luna septembrie anul curent, a nedumerit minoritățile naționale din…
Prof. Ana Dumitrescu, Iași – În numele Cenaclului la distanță… la aniversarea lui I.N.O.
Stimată doamnă, Am citit pe data de 1 mai 2o18, scrisoarea dumneavoastră de apreciere și felicitare adresată Domnului Ion N. Oprea, chemându-ne și pe noi: ”Să sărbătorim…
DR.IONUȚ ȚENE:: MAREA UNIRE NU A FOST O CHESTIUNE DE ”NOROC”, CI DE INTELIGENȚĂ POLITICĂ, EROISM ȘI JERTFĂ
Marea Unire nu a fost o chestiune de ”noroc”, ci de inteligență politică, eroism și jertfă Săptămânile trecute când s-a desfășurat Târgul de carte ”Gaudeamus” de la București…
SERGIU GĂBUREAC: TDW – CE NU ÎNȚELEGE GHIȚĂ !
Lelea Safta tot nu lasă să-mi scriu tableta săptămânală. Adică mă lasă, dar să nu mă mai dau la guvernanții noștri de soi și la realitatea românească, ceea ce mă…
DAN NICOLAU: Catharsis
De origine greacă şi nu prea folosit deoarece, se pare sună pretenţios, termenul vine de la Khatares=pur, ceea ce vrea să însemne curăţire, purificare. Ce este…
Gheorghe Ene, îți pup crucea. Fruntea acesteia. Și mâna cu care ai scris! …de Marin Ifrim
Azi, sâmbătă, 5 mai 2018, iar am poposit temporar, deocamdată, într-un cimitir. Am fost, împreună că Sorin Burlacu, fost coleg de redacție, și cu Irina Mirică, actuală…
Alexandru NEMOIANU: Răspunsul Sfântului Nicolae
În anul 313 d.Chr. Împăratul Constantin cel Mare dădea Edictul de la Milano prin care persecuția creștinilor lua sfârșit. Creștinismul nu devenea religia “oficială” a Imperiului dar era…
Alexandru NEMOIANU: Bucuria laudei
În “Pateric”, această comoară fără egal a Ortodoxiei, exista următoarea relatare. “Se spune pentru avva Agathon, că s-au dus la dânsul auzind că are dreaptă și mare socoteală….
Într-o zi veți fi la locurile voastre …poem de Marin IFRIM
Într-o zi veți fi la locurile voastre Noi nu conspirăm, noi (doar) respirăm. Nu înțelegem ce aveți voi Cu aerul nostru, cu plămânii noștri, de ce vă…
Ziua Internațională a Mamei
Ziua Mamei este sărbătorită la nivel internațional, iar în România, din anul 2010, în prima duminică a lunii mai, în anul 2018 fiind ziua de 6 mai. Există…
Alexandru NEMOIANU: Mitocanul
Mitocanul s-a așezat de o bucată de vreme între noi. Un timp a putut fi ignorat şi marginalizat ca o insectă neplăcută, sâcâitoare și parazitară. Dar mitocanul nu…
Maria Botnaru: Veșnic Graiul Românesc!
O altă limbă-n lume, mai dulce, nu găsesc, Ce atât a miere-aduce, ca graiul românesc. Nu există plin mai lin, ce încântă când rostesc, Ca silabele…
Avem de stat, statul e în noi …poem de Marin IFRIM
Avem de stat, statul e în noi Stăm. Adică nu ne mișcăm. Nu vorbim. Aproape că nici nu gândim. Eu sunt eu și ea e ea, steaua…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!