Ecaterina Chifu: DOR DE MIHAI EMINESCU, GENIU UNIVERSAL
Cel ce avea chipul unui „înger frumos, pe fruntea căruia era scris semnul Dumnezeirii”, cel ce-a visat „visul vieţii cel chimeric”, când viaţa îi părea „un basm pustiu şi…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Valentina
Despre Valentina Gârlă din Iaşi s-a auzit până departe, în ţară şi străinătate. S-au scris cărţi şi articole despre dânsa, a participat la diferite emisiuni televizate, participă la…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Pr. Gheorghe Cunescu
La 3 august 1914 se năștea în Sculenii Orheiului, din părinți răzeși moldoveni , Părintele Gheorghe Cunescu. De la mama sa Iulia Săndulencu a învățat nu numai limba…
POEMELE PATREI: PATRIE ROMÂNĂ!
Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Pr. Dr. Gheorghe Paschia
Pr. Dr. Gheorghe Paschia Părintele Gheorghe Paschia(1905-1990) nu mai este printre noi decât prin scrisul şi gândurile sale, prin amintirea ce a lăsat-o în sufletul celor ce…
VAVILA POPOVICI: DIN NOU DESPRE CRUZIME
„Se compară, uneori, cruzimea oamenilor cu cea a animalelor sălbatice; comparația este jignitoare pentru acestea din urmă.” – Feodor Dostoievski Dicționarele definesc Cruzimea drept manifestare crudă, barbară,…
IURIE BRAȘOVEANU: LEGĂMÂNT
LEGĂMÂNT Iurie Brașoveanu (Fiului meu Iurica) O piramidă-naltă surpată e de vânturi, Căci veacuri dăinuiră în ale ei adâncuri. E cupă de balsamuri cu lacrimă…
MIHAI CABA- Zborul frânt al Poeziei: Nicolae Labiş
În eternitatea Timpului să ne oprim rememorator, fie doar şi pentru o clipă, la poetul Nicolae Labiş, născut la 2 decembrie 1935 în ţinutul mirific al Mălinilor, aflat…
Gheorghe Pârlea: Spovedanie pe malul drept (Ziua Națională a României)
Ziua Națională a României, din păcate, nu e trăită în deplinătatea stării sărbătorești de către toți românii. Câteva milioane din câți români suntem pe lume trăiesc siliți de…
Gheorghe A Stroia: TU, MAICĂ, SFÂNTĂ EȘTI… (Versuri dedicate Zilei Naționale a României)
TU, MAICĂ, SFÂNTĂ EȘTI… 1 Decembrie, la ceas aniversar: ROMÂNIA Venită din timpuri fără de istorii, Tu, Maică Românie, Sfântă ești, Te-au creștinat prin vremuri vestitorii…
MIRCEA DORIN ISTRATE: Poezii pentru neam și țară de 1 Decembrie ,,Ziua României”
NOI VREM SĂ NE UNIM CU ŢARA ,,Noi vem să ne unim cu ţara’’, gândea opinca adunată Sub fulguiala de speranţe la Alba Iulia-mpărată, Să fim rotundul…
GHEORGHE A STROIA: TE ADOR… (Patriei inimii mele, ROMÂNIA)
TE ADOR… Patriei inimii mele, România Dragă îmi ești și te ador cu foc, Tu, locul nostru sfânt ce-mi dăruie noroc, te-ador cum soarele își strălucește…
VAVILA POPOVICI : „ȚARA MEA DE DOR”
„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor!” –…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: PĂRINTELE GALERIU
S-a stins părintele Galeriu! A fost ca o făclie, care a ars intens, revărsând în jur lumina şi căldura, mângâind, încurajând, dând speranţe! S-a stins un mare preot,…
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU: ARTUR GABRIEL SILVESTRI întru CUVÂNT – CREAŢIE – ROMÂNIA TAINICĂ
„Scrisul” şi „vorbitul” sunt ceremonii şi au întrânsele ceva dintr-o liturghie, scriitorul însuşi arătându-se a fi un fel de paznic de altar sacru şi sacerdot…
REVUISTICA: A apărut REVISTA DE CULTURĂ „BOGDANIA”, Anul X, Nr. 101-102, noiembrie-decembrie 2022
Trăiește, preţuieşte și iubeşte România! – Editorial Ionel MARIN Omul, scânteie divină, părticică din universul văzut şi cel nevăzut, poate şi trebuie să rămână Mărgăritarul de aur al…
REVUISTIVCA: A APĂRUT NOUL NUMĂR AL REVISTEI SUD de la BOLINTIN VALE (Nr. 11-12/2022)
Bună ziua Vă oferim spre lectură revista Sud, alături de invitaţia de a vizita standul revistei şi Editurii Sud la Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus” între 7 şi 11…
REVUISTICA: A APĂRUT „ÎNTREZĂRIRI NR. 40” – REVISTĂ SĂTEASCĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI CULTURĂ
„FRUMOASELE DUMINICI” – EDITORIAL DE GHEORGHE POSTELNICU Mă va înșela memoria? Voi fi deturnat de amintiri și evocări subiective? Derulez scene din partidele de fotbal desfășurate în adolescența…
Ioan Miclău-Gepianu: GEMENELE
GEMENELE ( Muzica și Poezia) Motto: ”…Muzica este o revelație mai înaltă descât înțelepciunea și filosofia”. Beethoven Din origini când Ființa Se scălda în apa vie,…
Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XXII(2022), nr. 481(1 – 15 Noiembrie)
Dragii mei enoriași! Ștergerea memoriei. Într-una din zilele trecute ne-am trezit că în Bârda au apărut pe la toate colțurile ulițelor tăblițe, pe care scria…. denumirea ,,străzii”. Dintotdeauna…
Florica BUD: POHTA-N CUI ȘI ALTE POHTE (CUVÂNT CĂTRE CITITOR)
Bunicii, Valeria-Maria Trif, părinților, Cornelia și Ioan Trif, surorei mele: Valeria-Ana, familiei sale: Julieta Carmen și Viorel Popoviciu Dacă cineva mi-ar fi prezis în copilărie – ori…
Gruia COJOCARU: Golanii, jandarmii și dama (secvență dintr-un roman nenăscut)
Tiberiu Zală avusese o zi proastă. Se trezise ca de obicei la cinci dimineața pentru a ajunge la muncă netulburat, descărcă cu motostivuitorul marfa din tirurile ajunse de…
Ioan Miclău-Gepianu: CUGETĂRI DESPRE CREDINȚĂ ȘI CARACTER!
Motto: -”Podoaba vieții este talentul, cununa talentului este caracterul”. S. Mehedinți – Vorbind, gândește-te puțin și la cel care te ascultă. În umbra tăcerii lui sunt doi…
ÎNTÂLNIRE DE CENACLU – 27 noiembrie 2022 sau ASTĂZI DESPRE ZIUA DE IERI. EMOȚIILE ŞEDINȚEI DE CENACLU ÎNCÃ SUNT EVIDENTE
Pe lângă faptul că mi-am umplut sufletul cu emoție și bucurie în urma participării la ședința de Cenaclu literar (unde ne-au dăruit o literatură de înaltă calitate Smaranda…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Patriarhul Iustin Moisescu
Auzisem lucruri extraordinare despre el când eram elev şi apoi student. Se vorbea în culise că scrie şi vorbeşte fluent vreo douăsprezece limbi, că are studii foarte savante,…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Părintele Arsenie Dumitrache
Nu ştiu dacă a mai scris cineva vreodată vreun rând în presă, ori în vreo carte despre Părintele Arsenie Dumitrache. Poate acestea sunt cele dintâi cuvinte scrise aici…
MIHAI CABA:: „Omul care a văzut moartea” sau Victor Eftimiu la jumătatea veacului nemuririi sale
Nu încape îndoială, surprinzătorul titlu „Omul care a văzut moartea” va înlesni, desigur, cititorilor, dar mai cu seamă teatrologilor pasionaţi, o imediată „trimitere de gând” înspre o excelentă…
CRĂCIUN LA PARALELA 45, ROMÂNIA, Poeme de Melania Rusu Caragioiu
Vă prezint un grupaj brodat, realizat în mai multe specii de poezie dar urmărind scopul atmosferei de la Sărbătoarea de Crăciun și Anul Nou: Moment de iarnă, colinde…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Nil Dorobanțu(1920-1977) și vocația lui profetică
La 1 august 2020 s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Nicolae(Nil) Dorobanțu în Crainici-Mehedinți. Nil Dorobanțu este o personalitate colosală a Bisericii Ortodoxe Române și…
OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN: TR ROG, DOAMNE!
Te rog, DOAMNE! Merg cu sufletul în mână Pe-o potecă rar-umblată, Setea de Tine mă mână Să Te caut disperată… De mă simt străină-n lume, Spinii…
CRISTIAN STĂNCIULESCU BÂRDA: TALENT ȘI DĂRUIRE, DIN DRAGOSTE PENTRU OAMENI
Urmăriți-l pe Cristian, pe canalul său de youtube: https://www.youtube.com/@cristianstanciulescu-barda8946 Iată câteva dintre piesele sale, care merită atenția noastră: …
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Prof. Dr. NICOLAE FER – in memoriam
L-am cunoscut în toamna anului 1976. Venise la noi la facultate ca asistent. Eram în ultimul an. Venea la clasa noastră punctual. Intra sfios şi tremurător. Era scund,…
ECATERINA CHIFU: PATRIE ROMÂNĂ!
Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie…
PER ASPERA AD ASTRA: PREMIUL „PENIȚA DE AUR” 2022 SE ACORDĂ AUTORILOR REVISTEI ARMONII CULTURALE
E minunat să constați că ai motive să fii recunoscător, să mulțumești, pentru toate câte le-ai primit, pentru tot ceea ce ai putut oferi. În virtutea acestui minunat…
Pictorul Giuseppe Bertini
Giuseppe Bertini (n. 11 decembrie 1825, Milano – d. 24 noiembrie 1898) a fost un pictor italian, activ în Milano, orașul său natal. A studiat la Academia din…
INTERNATIONAL: Amb. prof. dr Ayman Kodra Danial – I wrote my poetry…
I wrote my poetry.. I recently wrote poetry for my implantation And I completed a letter from him to myself And I said: I love your…
MIHAELA GUDANĂ: HIBERNALE
*** Dacă luna va fi nouă N-o vedem, c-afară plouă. Când va fi cerul senin Cu ea o să ne-mplinim. Raza va cădea-n zăpadă Ochi frumos, iarna să…
Gheorghe Pârlea: LA MEZAT (Un puseu… bacovian)
LA MEZAT (Un puseu… bacovian) * Plouă astăzi, plouă, plouă, Iar eu parcă-s rupt în două, Trăind ziua pe bucăți În aceste jumătăți. Jumătatea mai sfioasă Am s-o…
INTERNATIONAL: MA GLORIA CARREON ZAPATA – MI FIEL LUCERO. (Gonzalinas)
MI FIEL LUCERO. (Gonzalinas) Enamorada de ti de tus ojos he querido dedicarte mis versos en honor a nuestro gran sentimiento así explicarte lo que llevo dentro, es…
ANGELA STOIAN MIHAI: Când ai ghinion, te paște surpriza!
Când ai ghinion, te paște surpriza! O zi ca toate celelalte. Dacă anul trecut am avut inundație în apartament în timpul curățeniei, în jurul datei de 24 noiembrie,…
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda – In memoriam: Prof. Constantin Negreanu
Constantin Negreanu s-a născut la 6 ianuarie 1942 în Turnu Severin, în familia contabilului Constantin D. Negreanu şi a Mariei Negreanu (casnică). Copilăria şi-a petrecut-o în oraşul natal….
Mariana Rogoz Stratulat: sunt doar o apă curgătoare…
…sunt doar o apă curgătoare… …sunt doar o apă curgătoare şi risipesc departe-n cer nespuse gânduri ca o boare pe care le-am pierdut de ieri, în fiecare…. …şi…
BURSA DE IDEI PRACTICE – Autoare prof. Ecaterina Chifu
VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE România trebuie schimbată în bine, să se evite risipa și consumerismul, dar să se ofere confort, pace, bunăstare, destindere, stare bună de sănătate. …
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: Naiul lui Zamfir
Cine nu-l cunoaşte şi nu-l admiră? O lume întreagă este fascinată de naiul lui. Unii îl socotesc un fenomen, alţii un geniu. Cel mai potrivit ar fi să-l…
Cristian Petru Bălan: Minunea din Patmos (povestire biblică)
Tabita era fetița unui pescar din insula Patmos, scăldată jur-împrejur de valurile albastre și îmbinate ale Mării Egee cu ale Mediteranei. Tatăl ei, un grec voinic și chipeș,…
Gheorghe Constantin NISTOROIU: Istoria primordială a Neamului nostru – DEMNITATE și ISCUSINȚĂ
„Fiecare Naţie a fost aşezată de către Dumnezeu, potrivit caracterului şi spiritualităţii sale moral – religioase şi, după cum spune tradiţia, fiecare neam şi-a luat strămoşeasca Vatră,…
ADRIAN DONCA MEDITAȚII TIMPURII – ÎNSPRE TINE, ANOTIMP MEDITATIV (autor Adrian Donca – debut literar) sau MEDITATIV, POETUL, ÎȘI PUNE AMPRENTA SUFLETULUI ÎN TIMP… (cuvânt de întâmpinare, autor Vasile Bele)
Motto: „Am petrecut în cale, tăcut și-ncrâncenat Și mi-am uitat menirea, ce-n urmă mi s-a dat. Tot curăț în grădină, de vină înrobit, Cu șarpele alături, prin pomul…
ARMONII CULTURALE PRESS (Editura & Revista) acordă d-nei SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN premiul LAUDATIO PRINCEPS „LITERCRITICA” 2022
ARMONII CULTURALE PRESS (Editura & Revista) acordă d-nei SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN premiul LAUDATIO PRINCEPS „LITERCRITICA” 2022, în calitatea sa de CRITIC LITERAR, pentru promovarea în paginile Revistei Universale de…
pr. Al. Stănciulescu Bârda: Amintiri despre Mitropolitul Acad. Nestor Vornicescu
L-am cunoscut pe vlădica Nestor Vornicescu în ultimii ani de seminar. Venise episcop-vicar la Craiova în 1970. Ajungea des la seminar. Ne ținea conferințe, participa la serbări, la tot…
IOAN MICLĂU-GEPIANU: SINTAGME!
IOAN MICLĂU-GEPIANU: SINTAGME! Cântecul Țării Freamătul mării; Umbrele zării Calea-nstrăinării; Lemnul pădurii Coada securii; Gândirile noi Științe nevoi; Lumea trudește Râul sclipește; Zidește dorul Doboară toporul; Frăție lumească…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!