MARIANA BENDOU: CONSTANȚA CAITĂR GHIOLDUM pe urmele tatălui său
Constanţa Caităr Ghioldum s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, în anul 1949. A absolvit şcoala primară şi ciclul doi în localitatea natală, iar în anul 1966 a absolvit…
VASILE BELE: Cristina Petriman – s-a maturizat urcând pe scena cântecului popular
Am poposit zilele acestea, pentru câteva ceasuri, în Țara Lăpușului, în localitatea Libotin, locul de unde a pornit spre scenă, cu cântecul popular, tânăra și frumoasa Cristina Petriman…
EMILIAN MARCU: CUIBUL CUVINTELOR
Invocaţie către Augusta Cules-am din uitatele smârcuri, Din văgăunile somnului Flacăra florii pentru tine, Augusta. Mâinile mele arse de dor – Cupe-s să te îmbrace-n parfumuri Încet te…
GEO GALETARU: Vasilica Ilie sau sinceritatea confesiunii
Poeziile din volumul „Reflecţii” (Iaşi, Editura PIM, 2012) se înscriu în linia deja cunoscută a liricii Vasilicăi Ilie (vezi volumul „Fereastra de la Răsăritul Cuvântului”, Iaşi, Editura PIM,…
MARINA GLODICI: URMELE NETĂCERII (POEME 3)
Urmă Suavă ca o rouă, visarea mă atinge… Cu multă gingaşie în versuri iar mă frânge Cu mâna pe la tâmple surâde nostalgia Şi-n picurul secundei se naşte…
LILIOARA MACOVEI: Când dorul de casă, nu are casă
Cândva, nopţile la ceasuri de nesomn mi le ocupam cu gândul acasă. Respirăm a bucurie, a mulţumire, pe toţi ştiindu-i că sunt bine. Inima nu se temea de…
MARIANA BENDOU: UZ-OUZOU-pe firul apei şi al istoriei (rezumat)
Cuvântul “Uz” mi-a stârnit interesul prin diversitatea toponimelor cunoscute ce ridicã semne de întrebare asupra originii dar şi în pri-vinţa continuităţii poporului român în spaţiul arcului…
Care este adevărul despre minunea cu șerpii Maicii Domnului?
În Biserica Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din satul Markopulos din partea de miazăzi a insulei Kefalonia, la 25 km de Argostoli, în fiecare an, de la 6…
Rexlibris Media Group: ANGELA GHEORGHIU VA CÂNTA LA OPERA DIN SYDNEY
Pentru prima data în Australia, faimoasa cântăreaţă de operă Angela Gheorghiu, va concerta la Opera House din Sydney! Sydney Opera House, Concert Hall Joi, 8 October 2015 orele…
DOMINIC DIAMANT – OCTOGENARE (4)
VIS ŞI NOSTALGIE Prea strâns legaţi de huma din care-am fost creaţi Ne irosim talantul ades neinspiraţi Şi nu vedem, ca orbii, aflaţi în plin asalt Că sensul…
VIRGINIA VINI POPESCU: SUPRAVIEȚUITORII TRANȘEELOR!
Sunt fiică de veteran! Cu ochii umezi şi inima zbătându-se de emoție am retrăit, de sute de ori, alături de familie, scene ale celui de-al doilea război…
GEORGE PETROVAI: Morala câşă a omului zilelor noastre
Omul este om atâta timp cât vrea să ştie de morală şi se comportă ca atare, adică atâta timp cât este moral….
Marin Ifrim: Revelațiile poetului Teo Cabel
Recenta carte a lui Teo Cabel – ,,Prezențe în agora literară”, Ed. Rafet, 2015 – , reprezintă, cu puține excepții, o surprinzătoare panoramare a unei părți importante a…
MIRCEA LUNGU: ,,Simplitatea risipirii“ la Gaudeamus sau cum s-a închis cercul
Dacă toate planetele se atrag, am spus de îndată ce Steliana Bajdechi, moderatoarea tuturor lansărilor de carte de la Târgul Gaudeamus din partea Radio Constanţa mi-a transmis microfonul,…
dr. STELIAN GOMBOȘ: Despre dreptatea lui Dumnezeu şi judecata omului…
Cu fiecare Sfântă Evanghelie pe care noi o auzim la Sfânta Liturghie, Mîntuitorul Iisus Hristos ne cheamă pe toţi la bunătate unii cu alţii. Cu cât suntem noi…
RODIAN DRĂGOI: IARBA CREȘTE-N CIMITIR ȘI SUB EA ESTE BINE
Sunt de câteva zile acasă iubito aici vara e pe sfârşite şi strugurii copţi ca să fii lângă mine tu cobori dintr-o poză şi-mi mângâi cu durere încă…
Despre Sfânta Taină a Spovedaniei (Mărturisirii) precum şi despre rolul, locul şi rostul Părintelui Duhovnicesc în viziunea Părintelui Protos. Dr. Nectarie Petre – Stareţul Mănăstirii Crasna din judeţul Prahova…
Introducere şi scurtă expunere biografică Părintele Protosinghel Dr. Nectarie Petre s-a născut la data de 11 ianuarie 1980 în oraşul Vălenii de Munte, judeţul Prahova. A fost…
EPITAF de Ion Lazăr da Coza
Când, mirosind a lumânare stinsă, Din cel ce-am fost nimica nu mai sunt, Aş vrea să nu mă risipiţi în zare – Lăsaţi-mă la locu-mi pe pământ, Să…
VASILE DAVID: Un fiu către părintele său
Dedic aceste simple rânduri tatălui meu care zace, aproape inconștient, pe un pat de spital, luptându-se cu un cancer păcătos… Mi-aduc aminte, tată, de-a mea copilărie, Când…
NĂSTASE MARIN: STAREA DE SCLAVIE – Tudosia Lazăr – romanul „CUTIA PANDOREI”
Se ştie că omenirea a cunoscut în decursul existenţei sale multimilenare mai multe sisteme de relaţii sociale, dintre care, cel mai cumplit, cred că a fost…
Prof. Bianca Roşu: Reflectarea motivului mioritic în artă
Imediat ce a devenit cunoscută, balada Mioriţa nu a încetat să inspire pe scriitori şi pe artiştii plastici. Nenumărate sunt poemele, dramele, romanele, operele figurative care au reluat,…
ZICERI SCHOR Dorel – (187/188) – CONFUZII & CAMERE SEPARATE
CONFUZII * E voie să încalci legea pentru a ocroti legea? * Avem nevoie de filme care să ne ajute să suportăm realitatea şi de realităţi…
GHEORGHE A. STROIA – JURNAL DE CĂLĂTORIE: UN COLȚ DE RAI VRÂNCEAN – MĂNĂSTIREA MUȘUNOAIELE
Mănăstirea Muşunoaiele Adresa: comuna Fitionești, judeţul Vrancea Hram : „Adormirea Maicii Domnului” Înfiinţată în secolul al XVII-lea Mănăstire de călugări Acces: 1. – pe drumul Focşani-Panciu-Fitioneşti; (11 km Panciu-Fitioneşti) și apoi…
MARINA GLODICI: PACEA NETĂCERII
Netăcerea ca o pace În suflet colindă ecouri din ceruri O pace de aur se-nalţă în mine… E linişte-n versuri, în buze, privire Am bucuria cerească…
Despre Sfânta Taină a Spovedaniei (Mărturisirii) precum şi despre rolul, locul şi rostul Părintelui Duhovnicesc în viziunea Părintelui Protos. Dr. Nectarie Petre – Stareţul Mănăstirii Crasna din judeţul Prahova…
Introducere şi scurtă expunere biografică Părintele Protosinghel Dr. Nectarie Petre s-a născut la data de 11 ianuarie 1980 în oraşul Vălenii de Munte, judeţul Prahova. A fost…
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 14 AUGUST 2015
COLECȚIA LIRIK ***1. INES VANDA POPA* Timișoara: CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI (versuri, A5, 168 pagini) Poezia Vandei Ines Popa este, fără îndoială, o poezie romantică izvorâtă din ape…
CONCURSURI: Poezia religioasă în festival
Ca instituții publice, Biblioteca Municipală Petru Maior din Reghin și primăria Municipiului Reghin, reprezentată de ec. Maria Precup (primar), ne simțim onorate să fim coorganizatori ai concursului de creație literară (poezie…
DOMINIC DIAMANT: OCTOGENARE (3)
MAMONIA-I PE DUCĂ (Dar bandiţii cu ghearele şi dinţii se apucă de flamura puterii lor precare mergând inevitabil spre pierzare) O altă lege vor să dea bandiţii Ce-n…
MĂLINA ROMIȚA CONSTANTIN: FOȘNETUL UNEI ROCHII DE MĂTASE
foșnetul unei rochii de mătase iată, îmi voi păstra vârfurile tinere cu o jumătate de cer strigăt și turnuri urcătoare pe înțelesul păsărilor trebuie să recunosc uneori mi…
GEORGE PETROVAI: România arde şi festivalurile se ţin lanţ
După cum omul postadamic este un amestec de rai şi iad, voinţa, conştiinţa şi credinţa stabilindu-i sensul de mers în viaţă, tot…
DOMINIC DIAMANT: OCTOGENARE (2)
ETERNA, MAGICA POVESTE O, câte pasiuni mistuitoare N-au modelat eroi, nu au distrus Şi n-au creat aripile să zboare La înălţimi nicicum de presupus Cum s-au…
Spre pururea aducere aminte – Cinci ani de la săvârşirea din această viaţă a Preacuvioaului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la Mănăstirea Slănic – Argeş (1925 – 2010)…
În iureşul timpului şi în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viaţa omului şi, mai ales, la…
NĂSTASE MARIN: SECETĂ ŞI INUNDAŢII
De peste douăzeci de ani climatologii ne sperie cu bau-bau-ul numit „încălzirea globală”. La auzul căreia noi cântăm ca ăia micuţi: nu ne pasă, nu ne pasă de…
Primăria Municipiului Chişinău: COMUNICAT DE PRESĂ – CAMPANIA „OAMENII TIMPULUI”
(11 august 2015) REF: La Chişinău a fost lansată Campania „Oamenii Timpului” 2015 Primăria municipiului Chişinău în colaborare cu Primăria municipiului Iaşi, au lansat astăzi, 11 august 2015,…
Sergiu GĂBUREAC – TABLETA DE WEEKEND (126): JURNAL DE VACANŢĂ: MILANO, ITALIA
MILANO (I) N-am repetat greşeala de la Bologna. Am ales casa temporară lângă Stazione Centrale pentru cele cinci zile programate în noua raită prin U.E. Doar cu buletinul…
Didona Eminescu Stanislav: Interviu prin poştă
1. Sunt profesoara Didona Eminescu-Stanislav din oraşul Predeal. Mă număr printre cei care, fără vreun merit anume, au avut sau au privilegiul de a face parte din familia…
Georgeta RESTEMAN: ILVA FEST – FESTINUL ARTELOR ŞI PRIETENIEI
FOLK, POEZIE ŞI UMOR DE CALITATE 14-15 august 2015, Lunca Bradului, Mureş „N-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns o mână de prieteni…
MARIN IFRIM – Din istoria Teatrului ”George Ciprian”: Cum l-am cunoscut pe scenograful Emil Moise-Szalla
În perioada cât am lucrat la Teatrul ”George Ciprian” am avut extraordinara satisfacție să-l cunosc pe unul dintre cei mai buni profesioniști ai scenografiei românești…
George ROCA: CĂPRIOARA NEBUNĂ (POEZIE MULTILINGVĂ)
CĂPRIOARA NEBUNĂ Culcat, stau cu ochii închişi şi visez la poiana mea cu flori. E atâta linişte şi armonie! Şi totuşi căprioara nebună nu vrea să-mi dea pace…
MARINA ANGELA GLODICI: NETĂCERI ÎN CUNUNĂ
Cunună Mă ascund în marama albastră A serii de vară ce-ntunecă-ncet Mă deprind de ziua aceasta, Dar port raze de soare în piept. Cuteza-voi să cred…
Subversiune şi evazionism literar cu Ion Băieşu (2) de prof. drd. Năstaca Pişcoran
La aproximativ paisprezece ani de la debutul său literar[1], după o bogată activitate publicistică, dar şi literară (patru volume de proză scurtă[2]), Ion Băieşu intra în atenţia criticii…
ȘTIAȚI CĂ?!!: CELE MAI CUNOSCUTE SIMBOLURI ALE LUMII
„Simbol = semn, obiect, imagine etc. care reprezintă indirect (în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analoge) un obiect, o ființă, o noțiune, o idee, o însușire,…
GEORGE PETROVAI: Dumnezeu îi dă omului, dar nu-i bagă şi-n traistă!
Spusa românească utilizată ca titlu pentru acest text, sintetizează uimitor de exact starea de lucruri de pe meleagurile noastre: Dumnezeu le-a dat românilor cu ambele Lui mâini,…
La ceas aniversar: Revista culturală “Revista Română”, ajunsă la vârsta de douăzeci de ani de apariţie şi activitate neîntreruptă şi neîncetată (1995 – 2015), şi la numărul 80, în demersul aşezării culturii şi spiritualităţii autentice în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii ei, fideli şi credincioşi…
Stimată Doamnă Director Areta Moşu, Stimate Domnule Redactor Şef Liviu Papuc, Ţin să mărturisesc faptul că întotdeauna, când am prilejul să citesc ori să…
VALERIU CERCEL: DECEPȚIE POLITICĂ
Cum merg toate azi în ţară Ca la balamuc, pe roate Strâmbe, şui, cu scârţ, pătrate, Mă gândeam aşa,-ntr-o doară: Dacă au partid şi foştii, Lăutarii, papagalii,…
GHEORGHE A. STROIA: SECETĂ („Replică” la poezia cu același nume a poetului Victor Burde)
Și-aici la noi e secetă, nu-i apă, nici roua de pe câmpuri nu se adapă și peste dealuri arse, în razele de soare, simți cum pământul-ntreg se-aprinde, moare….
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “DUILIU ZAMFIRESCU” VRANCEA: Veștile BIBLIOVACANȚEI
CONSILIUL JUDEŢEAN VRANCEA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “DUILIU ZAMFIRESCU” VRANCEA Str. M. KOGĂLNICEANU Nr. 13 620036 – FOCŞANI TEL. 0237/214562; TEL.FAX. 0237/231161 e-mail: biblioteca@bjvrancea.ro website: www.bjvrancea.ro Veștile BIBLIOVACANȚEI A trecut…
George ROCA: HOŢUL (POEZIE MULTILINGVĂ)
HOŢUL În camera mea nu a intrat niciun hoţ! Nu lipseşte nimic! De ce mă simt totuşi furat de amintiri? LE VOLEUR Traducere…
Melania CUC: GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII
Iniţial voiam să mă opresc la o singură carte din „raftul” prietenului nostru de la Antpiozi, dar este imposibil să scrii despre un volum semnat de George Roca…
Dorel SCHOR : ZICERI SCHOR Dorel – (185/186) – MOD DE ÎNTREBUINŢARE & NEGATIV
MOD DE ÎNTREBUINŢARE Nu da cu piciorul în stupul de albine şi nici cu palma în urs. Măcar dacă melcul ar înainta drept, dar el mai face şi…
Linkuri Utile
Armonii Explicate
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Citeste mai departe...
© Copyright 2015. Revista Armonii CulturaleAdjud, Romania Toate drepturile rezervate!