Comment faire soulager un cœur ?/Cum poţi alina o inimã?
Comment faire soulager un cœur ? Comment faire soulager un cœur ? Comment lui redonner le bonheur? Demande sa mère en regardant L’enfant qui avait mal autant… Et…
PE CALEA CĂTRE EMAUS- MIOARA OPRIȘAN
S-a așternut un văl greu Peste tot Ierusalimul… S-a oprit soarele-n loc Când pe cruce-a fost să vadă Patima, groaza și chinul. Abătuțí erau pe calea Spre…
MIHAI CABA: SFÂNTA NOAPTE!
Sfânta Noapte Un crez în noi mereu străluce Aşa cum ni l-au dat străbunii: Iisus, cel răstignit pe cruce A ispăşit păcatul lumii! …
LIA FILOTEIA RUSE: NOAPTEA ÎNVIERII
Bat clopote în noaptea împăcată a lumii, Sunetele de-argint aduc duioşie în suflete. Toţi credincioşii merg sfioşi spre clipa rugăciunii În lăcaşul diafan cu umbre violete.. Şi,..toată lumea…
VAVILA POPOVICI: Hristoase!
Infinitul divin s-a revărsat în trupul Tău, din pântecul Mariei arătându-Te lumii. Învăţător, Vindecător, Stăpân ai fost și-ai cucerit lumea cu iubire, fără de fală, cu modestie, cu…
Ghidușii de primăvară – MIOARA OPRIȘAN
Ia priviți cât sunt de mic! Pui de liliac! Voinic! Ce dacă pe creanga mea, Nu s-așază pupăza? Nu-i nimic! O văd ziua-n vârf de nuc, Lângă…
MIHAI CABA: MAGNOLII
Magnolii Nu simţi zvâcnirea din sânge ce ne arde ? Ne cheamă primăvara afară din fotolii, Vino să-i admirăm superbele-i stindarde : Gingaşele corole şi pure de…
CRONICA LITERARĂ DE GEORGICĂ MANOLE – ŢARA VIDULUI REÎNCARNAT
Un număr de 20 de poeme, în prezentare bilingvă (română – engleză), sunt aşezate de Marin Ifrim într-o carte care are ca titlu o metaforă interesantă: „vid reîncarnat…
VAVILA POPOVICI: TEMPI PASSATI
În copilărie dansam Hora Unirii, în casa noastră, în curtea şcolii… Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire” într-o limbă dulce, în care am strigat prima oară părinţii….
LUCA CIPOLLA: Ca să-ajung la tine
Ca să-ajung la tine Ca să-ajung la tine mi-am sfâşiat picioarele cu emoții înțepătoare, tăciuni pe pietre arzătoare, deşerturi ce rareori prevesteau oaza. În jurul meu doar umbre…
Rondelul iernilor cuminți, de Camelia Ardelean
Adept al iernilor cuminți, Ce bat la porți de neuitare, Presar surâsul din dotare Pe crivățul ținut în dinți. Clasez himerele fierbinți, Printre păcate liniare, Adept al…
Un rezumat necesar
A apărut cu câteva zile mai devreme, în cinstea apropiatelor zile de sărbătoare creștină, numărul 33-35/2017 al revistei ”Cartelul metaforelor”, publicație care apare sub egida Casei de Cultură…
Eugen Dorcescu: Ioanitul
Mirelei-Ioana Bătrânul Cavaler se-ntoarce-acasă, Frumos și pur, la fel ca la-nceput. Nici urmă n-a rămas din lănci și scut. Din strigătul de luptă – o grimasă. Luna…
Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel: Crezul meu literar
Crezul meu literar “Eu scriu din pasiune, fără a dori bani, glorie, faimă, celebritate. Eu scriu din inimă, nu pentru a primi osanale, elogii exagerate. Eu nu voi…
De la stânga la dreapta (în atenţia clasei politice) – un pamflet de FLORIAN SAIOC
amice văd că lumea asta a dumitale cu prea multe nevoi personale stă gata să se prăvale a şi luat-o iată la vale alunecă parcă în gol benevolă…
Gheorghe PÂRLEA: Tot Ceru-i jos
O mie de-ntrebări pe scara Cerului cutează, și-n timp ce ele tind în sus, o mie, altele, sondează adâncul meu de nepătruns – cel bulgăre dospit de lut,…
NICOLAE PANAIT: POEME (1)
Poet romantic, fără îndoială, Nicolae Panait, din Vărăștii Giurgiului, trăiește în/ prin fiecare poezie o poveste de dragoste, desprinsă din anotimpurile vieții, cărora le dedică versurile sale delicate,…
CAMELIA ARDELEAN: Îngerul din suflet
Înfloresc amintiri sub cascada de ploi (Anotimpul de jad se-oglindește în noi): Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam, Fericirea-și cresta primăvara pe ram. Pentru zâmbetul tău…
Galina Martea: Poezii despre femeie și mamă
LUMINĂ DE DOR – FEMEIA Lumină de dor, căldură, idee, Mister şi putere prin vrajă şi foc, Clopot de zi, prin noapte scânteie, E lumea…
Elegie …de Marin IFRIM
Elegie Asta este lumea noastră, nu-i mai jale ca a voastră, Noi trăim din tată-n fiu, niciodată doar să fim Pentru-a fi doar ca să fim. Lumea mea…
Urfet ŞACHIR – Poveste de iubire
Poveste de iubire: O cadână şi iubitul ei eunuc – Zübeyde şi Ali Ȋn fascinanta şi misterioasa lume a seraiului toate simţurile sărbătoresc şi,-n frumuseţea graiului,…
MIHAI CABA: Ghiocei
Ghiocei Cui să dărui, oare, ghiocei ? Mă întreb a nu ştiu câta oară… Cine-mi va surâde pentru ei, Cui să dărui flori de primăvară…?! Sunt străin aicea…
CAMELIA ARDELEAN: Muribunzi
Azi fumăm țigara vieții-n profunzime, pân` la muc Și jucăm, pe-o nouă gheață, cu același jalnic puc. De sub mantia candorii, prăbușiți drept în Infern, Devenim plebei cu…
In memoriam Dan Manolescu (1951-2016) … de Marin IFRIM
Pe 3 martie 2017, Dan Manolescu ar fi împlinit 66 de ani. O cifră stranie. N-a fost să fie. Ne-am cunoscut acum vreo 40 de ani. El era…
O să mor de dorul vieții de zi cu zi …poem de Marin Ifrim
O să mor de dorul vieții de zi cu zi E 1 martie. Afară e ca în filme, e cald, e lumină, e tot ce trebuie Unui…
NICOLAE SÂRBU VĂLĂREANU: POEME
AMICII MEI Când plec în vacanţă prietenii mă invidiază şi întreabă de unde până unde? De la bloc, acasă la ţară, le vine inima la loc şi mă…
JAIME SILES: POEME
Jaime Siles (Valencia, 1951). Personalitate uriaşă, de factură renascentistă, profesor, om de ştiinţă, poet, eseist, traducător, foarte bine cunoscut şi recunoscut în lumea literar-artistică şi academică din Europa…
Galina Martea: Lumina zăpezii
Drumul nins lumină face Ca sărutul tău de ieri, Vino iar, să…
CAMELIA ARDELEAN: La ce sunt buni poeții pe-astă lume?
La ce sunt buni poeții pe-astă lume? Croiți dintr-un aluat neînțeles, Sunt surghiuniți de-același crud eres – Corsari febrili ai mărilor în spume. Atrași de măreția unui…
EFTICHIA KAPARDELI: “PRIMĂVARĂ” Traducere: Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel
EFTICHIA KAPARDELI: “PRIMĂVARĂ” Traducere: Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel Cu polenul florilor Locul de trezire în naşterea în cercul nemuritor la pământ, legat de pântecele mamei și…
Nelu Preda: Timp nebun…
Timp nebun, unde zbori așa iute cu mine Laolaltă prin vremuri și simțiri reci, străine? Stai ușor, domolește-ți curgerea cea nebună, Lasă-mi timp să mai merg cu iubita…
DOMNICA VĂRZARU: ROMÂNII MULŢI N-AU ADORMIT
Afară ninge liniştit În inimi arde focul. Românii mulţi n-au adormit Se-ntorc să-şi facă jocul. Dar nu e joc cum credeţi voi Cu râset, bucurie. E joc…
Vas cu mere la fereastră
Ce ştiţi voi despre mine ce ştiţi voi despre mine ştii tu cine sunt eu când m-am desprins din aripa îngerului cum am zburat când am căzut cum…
Nelu Preda: E iarnă-n munți…
E iarnă-n munți, s-au pus troiene, pe piscuri, văi și pe poteci, Cad fulgi pufoși și cad alene, pe cetinile de brazi reci. E iarnă-n munți și lopătarii…
CAMELIA ARDELEAN: Parfum de ninsori
Peste zorii de gând e-un parfum de ninsori (Sub arcadele vii, respirând, te-nfiori), Printre fulgii de nea, într-un zbor auster, Țipă-un suflet captiv în fărâma de ger. …
Urfet ŞACHIR – Mi-e atât de dor
Mi-e atât de dor să fiu femeia Visurilor ce încă port Ȋn inima-mi ce glăsuia Şi-mi cuprindea sufletul mort. Ȋn nopţile cu lună plină Şi cu…
Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel: “Timp“ – traducere în vietnameză: Nguyen Khanh Huyen (Adriana) şi Anna Cake
Thời gian Translation In Vietnamese Nguyen Khanh Huyen (Adriana) and Anna Cake Mọi khoảnh khắc đều có ý nghỉa riêng của nó cho tôi, cho bạn, cho…
Mesut SENOL: DOUĂ FEMEI ALBE CA ZĂPADA (POEM BILINGV)
DOUĂ FEMEI ALBE CA ZĂPADA Au venit de sus Au ieşit din interior Din depărtare Din trecutul nostru Nu au încetat să existe Au devenit borne la…
Cristian Petru BĂLAN: POEME CU CERBI
CERBUL CARPATIN Mugeşte cerbul de răsună munţii Şi boncănitul i se pierde-n ceţuri: Anunţă codrul că e timpul nunţii – Ciopor de ciute-apare din verdeţuri… Păşind spre…
VALERIAN MIHOC: Sigur îngerul i s-ar ruşina…
Pe când mic fiind şi în acea stare de magie, soră cu inconştienţa, deoarece raţiunea în formare fiind, era de-o şchioapă… şi, pe când mă văitam “că mă…
SUNIL SHARMA : “Threads” traducere din limba engleză: Cornelia Păun Heinzel
“Fire“ Începuturi vechi noi finaluri finaluri vechi noi începuturi – viața o serie de aceleași combinații obosite între o medalie de aur sau o plăcintă sau o curbă…
rime-late …de Marin IFRIM
E prea târziu ca să mai ning E prea târziu să fie mâine în zadar Trecutul meu e unul nuclear Nici baluri și nici șansonete calde…
Al FRANCISC: CUVINTE (POEME)
AŞ VREA Aş vrea să-ţi arunc o piatră rotundă ‘nainte Şi tu Să trebuiască s-o ocoleşti ani de zile Cu răsuflarea tăiată Şi cu mine de mână….
CORINA MATEI GHERMAN: MOMENT LIRIC
CORINA MATEI GHERMAN – Născută la 30 martie 1967, în Erbiceni, judeţul Iaşi. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este doctor în economie. A publicat literatură pentru copii,…
VIRGINIA BOGDAN: Cygne
Cygne Le cygne qui se meurt dans sa profonde solitude une aile branlante tête enfoncée dans la souffrance…
ȘTEFAN DUMITRESCU: CARAGIALE ŞI DUMNEZEU
Ia du-te Sfinte Petre şi vezi ce mai e pe pământ, I-a zis Dumnezeu, Ce mai fac noroadele mele Pentru că aud prea multe jelete şi ţipete, şi…
MARIN IFRIM: Așa cum doar aici mai plouă
prin ochii tăi Sahara e verde și ce-am plâns doar se mai vede e cimitirul plin de oase verzi copaci și ierburi pentru iezI și viața…
SILVANA COJOCĂRAȘU: Oameni în alb-negru
Amurguri coboară devreme. Lumina se-mpiedică, se sparge în becuri suspendate-ntre crengi. Plumburiu deprimante interioarele caselor, cu fantezii ţesute din gânduri rămase în urmă. Bezna serilor reci coboară ca…
MARIN IFRIM: POEME (9)
Tristeți simulate pe viu, din mersul trenului Ce-o fi în mintea ei, lângă zgomotele trenurilor, într-un salon special Unde doctorul vine din când în când…
MARIN IFRIM: POEME(7)
Sunt în formă de cruce, numai ce îmi întind brațele Am și eu o biserică. E desenată pe suflet. E vizibilă doar când dorm în propriul Meu somn…














































Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
© Copyright 2015. Revista Armonii Culturale